Marketing Agroturistic

1.1 Marketingul în turism

Economia serviciilor, în care se încadrează şi activităţile de turism, constituie un sector productiv, care este caracterizat de unele particularităţi care îl disting şi are o importanţă de prim rang în economiile avansate.

1.1.1 Caracteristicile sectorului turistic

Cele mai importante caracteristici sectorului de servicii în care se încadrează şi activităţile turistice sunt următoarele:

- lipsa de materialitate a produselor oferite;

- coincidenţa momentului productiv cu acela al consumului;

- situaţie concurenţială specifică şi regim de preţuri adesea controlat de puterile publice;

- fluctuaţia cererii, ce se poate verifica pe spaţii mici temporale;

- nivelul ridicat al investiţiei în capital fix;

- posibilităţi reduse de diferenţiere, datorită imaterialităţii serviciilor, care exclud posibilitatea de intervenţie la nivelul elementelor fixe ale produsului (formă, culoare etc.), întrucât produsele de consum se referă la percepţia senzorială a individului.

Imaterialitatea acestui sector este dominantă în raportul întreprindere-piaţă. Întreprinderii îi lipsesc multe instrumente de influenţare directă a deciziei de cumpărare a clientului potenţial. Pot fi totuşi menţionate şi anumite elemente puţin semnificative:

- lipsa unui obiect materializat care satisface nevoia, amplifică sarcinile agenţiilor publicitare în domeniul creativităţii comunicării publicitare. Agenţiile utilizează deseori campanii indirecte referitoare la serviciile de promovare, utilizând lideri de opinie sau mărturii, pentru a obţine garantarea calităţii şi afirmarea existenţei unui plus de servicii oferite;

- imaterialitatea serviciului face să crească rolul imaginii întreprinderii: pe aceasta se bazează perceperea calităţii serviciului de către clientul potenţial, care este în totalitate încredinţată şi subordonată utilizării serviciului în sine. În acest caz, marketingul nu are nici o capacitate de intervenţie asupra clienţilor potenţiali care nu au mai utilizat produsul.

- totodată, imaterialitatea impune o prezentare completă şi eficace a gamei de servicii oferite şi a flexibilităţii acestora la exigenţele individuale ale utilizatorului.

Concomitenţa producţiei cu consumul face ca utilizatorul să identifice producătorul cu vânzătorul. Posibilităţile de diferenţiere a serviciilor în timpul contactului cu clientela cresc datorită faptului că interacţiunea dintre producţie şi consum face imposibilă distingerea în mod clar de către utilizator a elementelor care constituie serviciul în sens strict, restrâns şi a elementelor adiţionale. Calitatea serviciului depinde, de fapt, de o judecată de ansamblu a tuturor prestaţiilor obţinute, , iar cele care derivă din contactul personal sunt adeseori singurul spaţiu unde, pentru a exprima o părere, utilizatorul nu are nevoie de o pregătire tehnică.

Referitor la caracteristicile economiei serviciilor turistice redate anterior, se pune problema dacă strategia organizatorilor de turism şi a prestatorilor de servicii turistice în condiţiile economiei de piaţă, respectiv a “pieţei cumpărătorului”, reprezintă arta de a descoperi noi segmente potenţiale din care se recrutează viitorii cumpărători, pătrunderea şi consolidarea poziţiilor pe aceste segmente de piaţă, fără a neglija însă menţinerea poziţiilor şi cultivarea acestor poziţii pe segmentele tradiţionale de piaţă turistică. Această tendinţă se poate continua încă, prin cunoaşterea realistă şi documentată a exigenţelor şi tendinţelor evolutive ale pieţei şi pe baza lor, orientarea ofertei de produse turistice în concordanţă cu dimensiunile şi structura cererii, stabilirea unei strategii de preţuri şi tarife, a unei strategii de distribuţie etc., utilizarea unor instrumente eficace de promovare a produsului turistic, estimarea posibilităţilor de vânzare în funcţie de sezonalitate.

1.1.2- Conceptul de produs turistic

Produsul turistic cuprinde un ansamblu de produse şi servicii valorificate în cadrul unei ambianţe specifice create de factori naturali într-o anumită regiune. Rolul produsului turistic este să corespundă nevoilor multiple ale turiştilor , asigurând un beneficiu pentru organizator, îndeplinind două funcţii inseparabile şi complementare:

Funcţia obiectivă (concretă) – legată de performanţele fizice ale produsului;

Funcţia subiectivă (psihologică) – determinată de satisfacţiile oferite prin consumul produsului turistic;

Produsul turistic rezultă din îmbinarea de bunuri materiale şi servicii , oferite de către personalul turistic şi din serviciile adiacente, care, punând în valoare elementele patrimoniului turistic şi ale infrastructurii generale şi turistice , avantajele cadrului instituţional urmăresc satisfacerea unor motivaţii specifice şi generale ale consumatorilor turistici.

Asigurarea unui produs turistic de calitate necesită punerea în valoare a patrimoniului turistic, prin combinaţia factorilor naturali şi antropici; a infrastructurii generale , determinată de dezvoltarea economică a zonei de destinaţie; a infrastructurii turistice (facilităţi de transport, cazare, alimentaţie publică, aşezăminte de sănătate etc.), precum şi de calitatea personalului din turism.

Produsul turistic poate fi alcătuit şi pe baza informaţiilor prealabile privind:

Clientela –segmentată în funcţie de vârstă , profesie, reşedinţă, venituri, obiceiuri, gusturi turistice etc.

Concurenţa –din necesitatea de adaptare a elementelor ce compun produsul în scopul diferenţierii de oferta concurentă şi din necesitatea unei promovări optime;

Resursele turistice existente în zonele de destinaţie: naturale, valori culturale, infrastructură, agrement etc.

Componentele fundamentale ale unui produs turistic (care este oferit spre vânzare de turoperatori, printr-o reţea de distribuţie):

elemente de atractivitate :climatice, peisagistice, istorice, culturale, servicii turistice- motive puternice de revenire la o destinaţie;

infrastructură de comunicaţii: căi de acces, mijloace de transport, telecomunicaţii, servicii de transport- ce pot fi cuprinse în pachetul de servicii sau lăsate la alegerea clientului;

echipamente (structuri) de primire şi restauraţie : recepţie , cazarea şi alimentaţia publică – reprezintă componenta primară a produsului turistic şi premisa reţinerii în sejur a vizitatorului;

echipamente complementare:

permanente : instalaţii recreative, sportive şi culturale, dotări proprii ale unui centru turistic pentru petrecerea variată şi atractivă a timpului liber;

ocazionale: manifestări culturale, artistice, comerciale(târguri, expoziţii, festivaluri );

elemente umane: educaţie civică, cunoştinţe tehnice, profesionale şi culturale, educaţie estetică, ospitalitate(turismul fiind cunoscut ca o „industrie a ospitalităţii”).

Pentru realizarea produsului turistic sunt necesare, în prealabil:

contractarea unui număr de locuri de cazare în localităţile cuprinse în traseele avute în vedere şi în unităţi cu grad de confort variat;

contractarea mijloacelor de transport optime produselor turistice proiectate;

servicii de asistenţă, corespunzătoare gradului de autonomie a turiştilor avut în vedere;

datele, orele şi etapele de parcurs privind derularea programelor turistice;

serviciile complementare necesare în derularea „consumului” produselor turistice.

Produsele turistice, ca pachete de servicii specifice , pot fi alcătuite cu caracter permanent, ocazional sau potrivit cererii unor grupuri sau clienţi.

Produsele turistice destinate acestei categorii de turişti presupun, în prealabil :

segmentarea pieţei în funcţie de specificul activităţilor profesionale, nivelul veniturilor, vârstă aria de relaţii a grupului (efectivă sau potenţială);

analiza oportunităţii formării de grupuri mixte (din unităţi de referinţă diferite), care au mai călătorit sau nu împreună ;

efectuarea unor discuţii cu liderii de opinie ai grupurilor şi/sau realizarea unor anchete privind anumite acţiuni turistice, prin chestionar (cu data de plecare, durată, variante de transport, preţ, facilităţi, termene de plată etc.)

Produsul turistic se realizează pe măsură ce se manifestă consumul , neputând fi stocat. Consumul are loc la locul producerii , fiind uşor substituibil, deosebit de sensibil la factorii conjuncturali, politici, psiho-sociologici şi având în general, un caracter sezonier. Totodată se poate arăta că un produs turistic reprezintă un ansamblu de prestaţii susceptibile să se schimbe în timp şi spaţiu pentru a răspunde perfect cerinţelor turiştilor. Acesta prezintă o structură complexă, manifestată în diverse forme de combinaţii ale elementelor componente (cazare, hrană, transport, primire, animaţie, calitatea peisajelor, excursii, tratament balnear, sporturi de iarnă, aventură). În funcţie de valoarea calitativă şi cantitativă a resurselor turistice prezente în teritoriu se poate vorbi de o faţetă mai largă sau restrânsă de activitate şi servicii turistice care alcătuiesc produsele turistice. Ca orice produs comercial sau de altă natură, acesta presupune îndeplinirea cel puţin a uneia dintre următoarele cerinţe:

• imagine de marcă ;

• raport optim preţ- calitate;

• unicitate şi originalitate pe piaţa turistică;

• asigurarea unei game largi de servicii turistice.