Patrimoniu Turistic

1.1 Relieful

Elemente

le cadrului natural ( relieful, clima, hidrografia, flora, fauna, solurile) constituie obiectul de studiu al geografiei fizice

Populatia, asezarile, resursele si dezvoltarea economica constuie obiectul de studiu al geografiei economice.

RELIEFUL reprezinta totalitatea neregularitatilor scoartei terestre sub forma de ridicaturi sau adancituri.

Unitatea de relief este o forma de relief care se deosebeste de cele din jur prin trasaturi caracteristice : asezare geografica, altitudine, alcatuire petrografica.

Treapta de relief este asezarea reliefului dupa altitudine de la nivelul marii – 0m

Tarmul, delta, luncile, campiile, dealurile, podisurile si muntii.

TIPURI DE RELIEF

- Relief CLIMATIC :

- GLACIAR: circuri si vai glaciare

- DESERTIC: dune, erguri si hamade

- Relief FLUVIAL

- vai

- defilee

- cascade

- Relief VULCANIC

- conuri si cratere

- Relief LITORAL

- plaja

- delta

- Relief CARSTIC

- se formeaza in roci calcaroase sub actiunea apei meteorice incarcate cu CO2

- pesteri si doline

- Relief STRUCTURAL in conglomerate:

- Babele, Sfinxul, Adam si Eva, Pietrele Doamnei

- Relief ANTROPIC:

- asezarile, sosele, cai ferate, poduri, tunele, viaducte

CARACTERISTICILE RELIEFULUI ROMANIEI

- VARIAT:

- toate tipurile de relief impuse de alc. petrografica

- toate formele majore de relief

- toate treptele de relief

- SIMETRIC:

- Axe de simetrie : - paralela de 46˚ lat. N

- meridianul de 25˚ long E

- PROPORTIONAL:

- fiecare forma majora de relief ocupa aprox. 1/3 din suprafata tarii

- CONCENTRIC SI IN TREPTE

- POTRIVIT DE INALT:

- campiile nu depasesc 250m

- dealurile si podisurile nu depasesc 1000m

- muntii nu depasesc 2544m

Podisul CASIMCEI

- cel mai vechi relief;

- format in orogeneza caledoniana

- alcatuit din sisturi verzi ( se gasesc la zi)

Muntii MACINULUI

- format in orogeneza hercinica

Restul reliefului este de origine carpatica

1.2 Hidrografie

Cea mai mare parte a apelor curgătoare de pe teritoriul României izvorăsc din Carpaţi şi aparţin bazinului Dunării (excepţie fac unele râuri din Dobrogea). Datorită configuaţiei reliefului, reţeaua apelor curgătoare este dispusă radiar. Apele curgătoare principale care izvorăsc din Carpaţi au un profil longitudinal caracterizat prin pante mari în regiunea muntoasă, mai line în regiunea dealurilor şi piemonturilor şi foarte line în regiunea de câmpie.

Principalele cursuri de apă din România

Bazine hidrografice [1]

Denumirea

bazinului

Suprafaţa

bazinului

(km²)

Scurgere

anuală

medie

(mil. km³)

Siret 42380 6200

Mureş 29470 5200

Olt 24010 5600

Someş-Crasna 17740 4200

Crişuri 14880 3200

Timiş-Bega 13030 2800

Argeş 12590 2100

Ialomiţa 10430 1300

Jiu 10070 2800

Prut 10990 300

Principalele bazine hidrografice de pe teritoriul României sunt: al Dunării şi al Mării Negre. Râurile din vestul României Vişeul, Iza, Someşul, Crasna, Crişurile, Mureşul, Bega se varsă prin intermediul Tisei în Dunăre, iar Timişul, Caraşul, Nera, Cerna, direct în Dunăre. Jiul, Oltul, Vedea, Argeşul, Ialomiţa, Siretul, Prutul sunt tributare Dunării. Din bazinul Mării Negre fac parte Casimcea, Taiţa, Teliţa.

În afară de aceste bazine hidrografice pe teritoriul României sunt câteva zone semiendoreice.

Principalul colector al apelor curgătoare de pe teritoriul României, Dunărea, are o lungime în limitele României de 1075 km.

Resursele de apă

Resurse specifice de apă ale diferitelor ţări europeeene. [2]

Resursele de apă endogene (care se formează din precipitaţiile căzute pe teritoriul ţării) sunt evaluate la 42 km³/an. Aceasta reprezintă abea 0.67% din totalul resurselor de apă endogene de 6.223 km³/an ale ţărilor europeene. [3]. Resursele endogene specifice ale României raportate la populaţie sunt de 1.894 m³/an, loc. iar cele raportate la suprafaţă sunt de 0,18 m. După ambele criterii România este una din ţările cu resursele de apă cele mai scăzute din Europa, aşa cum rezultă din graficul alăturat. Dacă se iau în considerare şi resursele de apă exogene (care reprezintă aportul râurilor care se formează pe teritoriul altor ţări şi intră apoi pe teritoriul ţării) - în cazul României Dunărea şi cursurile de apă din bazinul Siretului superior - de 170 km³/an, resursele totale de apă ale României se ridică la 212 km³/an. De aceea, România depinde în foarte mare parte de resursele de apă venind din diferite ţări din amonte