Cuprins
- I. Descrierea afacerii 3
- I.1. Descrierea generală a domeniului 3
- I.2. Descrierea generală a serviciilor 5
- II. Descrierea detaliată a serviciilor(fezabilitatea serviciului) 8
- II.1. Stadiul de elaborare (idee, prototip, licenţă sau comercializare) 8
- II.2. Fotografii şi specificaţiile aferente 8
- II.3. Puncte tari şi puncte slabe 11
- III. Evaluarea preliminară a pieţei (fezabilitatea de marketing) 13
- III.1. Mărimea şi tendinţele 13
- III.2. Determinarea cotei de piaţă 14
- III.3. Evaluarea concurenţei 15
- III.4. Tactici de marketing 17
- IV. Evaluarea procesului de producţie (fezabilitatea tehnică) 18
- IV.1. Specificaţii de producţie / modalităţi de prestare a serviciilor 18
- IV.2. Cantităţi de materiale necesare şi furnizorii 19
- IV.3.Timpul necesar şi structura calificării personalului 24
- IV.4. Echipamente necesare 25
- IV.5. Spaţiile de producţie necesare 31
- V. Evaluarea factorului uman(Fezabilitatea factorului uman) 33
- V.1 Fondatorii firmei, pregătirea şi experienţa lor 33
- V.2.Situaţia principalelor calificări necesare 35
- V.3 Cerinţele manageriale necesare şi responsabilităţile managerilor 37
- V.4. Relaţiile organizaţionale şi potenţialul de dezvoltare organizaţională 38
- VI. Evaluarea financiară (fezabilitatea financiară) 40
- VI.1. Estimarea mărimii fondurilor necesare 40
- VI.2. Compararea cu alternativa cumpărării unei afaceri 40
- VI.3 Estimarea surselor posibile de finanţare 41
- VII. Riscuri şi probleme majore 43
Extras din referat
I. Descrierea afacerii
I.1. Descrierea generală a domeniului
Afacerea pe care vrem să o demarăm constă în deschiderea unei pensiuni turistice (+ SPA şi alte servicii auxiliare) în zona balneară Slănic – Moldova Aceasta va avea următoarea adresă: Str. Nicolae Bălcescu, nr. 72, Bacău, jud. Bacău. Sediul social al societăţii noastre se afla la adresa: Str. Prieteniei, nr. 12, bl. 12, sc. B, parter, ap. 1, Bacău, jud. Bacău.
Turismul balnear este o formă specifică a turismului care a cunoscut, mai ales în ultimele decenii, o amplă dezvoltare, odată cu creşterea stresului, a bolilor profesionale şi a celor provocate de ritmul vieţii moderne din marile aglomeraţii urbane. Are avantajul că se bazează pe un potenţial permanent, de mare complexitate, care este practic inepuizabil, valorificarea acestuia fiind independentă de condiţiile atmosferice. Această particularitate generează şi o altă caracteristică a turismului balnear, şi anume faptul că nu prezintă concentrări sezoniere semnificative.
Un alt motiv de a intra în acest domeniu este conturarea, din ce în ce mai mult, a concepţiei de calitate a vieţii, bunăstare, stil de viaţă, care au determinat o reevaluare a asistenţei medicale din staţiunile balneo-climaterice, a balneologiei în general, ca şi a turismului tradiţional. Între balneologia tradiţională şi turismul tradiţional a apărut turismul de bunăstare, materializat prin spa-urile moderne.
Turismul de sănătate se află astfel la graniţa dintre îngrijirea sănătăţii şi loisir, fiind considerat un produs destinat îngrijirii sănătăţii care depăşeşte conceptul de boală şi urmăreşte realizarea acestei „stări de bine” a populaţiei, a cărei evoluţie este determinată de o serie de factori socio-demografici ca: urbanizarea, feminizarea populaţiei active, dezvoltarea sectorului social şi nu în ultimul rând, de factorii socio-economici.
În plus, atunci când motivaţia practicării turismului balnear este îngrijirea sănătăţii, durata sejurului este mare. Această particularitate a turismului balnear constă în faptul că în funcţie de recomandarea medicului cura este un multiplu de 7 zile putând ajunge însă, la 18-21 zile.
România dispune de o suită impresionantă de staţiuni balneare neutilizate însă la potenţialul maxim. Aceste staţiuni sunt vizitate în general de persoanele în vârstă care doresc să îşi trateze diferitele afecţiuni. Însă un sejur de câteva zile în staţiunile balneare poate fi benefic şi chiar recomandat şi persoanelor tinere care pot astfel sa contracareze efectele nocive ale vieţii în marile oraşe: stresul, poluarea, viaţa sedentară şi multe altele. Este nevoie în acest sens de o promovare corespunzătoare a acestui tip de servicii, a spa-urilor.
Turismul balnear reprezintă 16-17% din turismul naţional (care are o contribuţie de 3,4% la formarea PIB ), adică în jur de 1 – 1,2 milioane de turişti, dar trebuie precizat că peste 90% din ei sunt români, majoritatea veniţi în staţiunile balneoclimaterice prin Casa de Pensii sau prin Casa Asigurărilor Sociale”, a declarat Nicu Rădulescu, preşedintele Organizaţiei Naţionale a Patronatelor din Turismului Balnear din România.
Multe din unităţile de cazare din staţiuni sunt în general învechite şi nu corespund unei eventuale cereri din partea altor categorii de persoane, care să dea bani pentru sănătatea lor. În ultimii ani, însă, conform statisticilor, numărul unităţilor de cazare a crescut, ceea ce denotă şi o creştere a cererii.
Graficul 1. Evoluţia numărului unităţilor de cazare din staţiunile balneare din România pe perioada 2002 - 2006
Graficul 2. Evoluţia numărului de turişti în staţiunile balneare din România pe perioada 2003 - 2008
Totuşi, în comparaţie cu numărul structurilor de cazare din alte ramuri ale turismului, cele din turismul balnear rămân puţine.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Perla Moldovei - Studiu de Fezabilitate.doc