Potențialul turistic al orașului Iași

INTRODUCERE

Nicolae Iorga, îşi exprimă nedumerirea că "sunt români care n-au fost niciodată în Iaşi, deşi n-ar trebui să fie niciunul, căci cine n-a fost aici nu poate să străbată cu înţelegere foile celor mai frumoase cronici, nu se poate pătrunde după cuviinţă de spiritul trecutului nostru care trăieşte în acest loc mai viu şi mai bogat decât oriunde aiurea [ ]. În conştiinţa lui naţională ar fi o lipsă dacă el n-ar fi văzut oraşul care a fost şi-şi zice încă astăzi, cu mândrie, capitala Moldovei ".

Iaşi este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Iaşi, România. Este al doilea municipiu ca mărime din ţară după Bucureşti, fostă capitală a Moldovei şi, temporar (în timpul Primului Război Mondial) a României.

Aşezare de legendă , Iaşul este un nume ce emoţionează chiar şi prin simpla rostire a acestui cuvânt şi pentru faptul că este un simbol cultural-istoric. Nu este singurul lucru care concură la frumuseţea acestui nume, aşezarea pe cele şapte coline a îndemnat pe mulţi să-l asemene cu oraşul etern – Roma. La toate acestea , priceperea omului a atins de multe ori sublimul prin zidirile înveşmântate în broderii de piatra ale Trei Ierarhilor, ale bisericii Golia, Palatul Culturii , Teatrul Naţional , dar şi alte monumente care constituie dovada măreţiei Iaşului.

Prin trecutul şi prezentul său Iaşul aparţine tuturor românilor. Mi-a plăcut acest oraş, deoarece Iaşul nu este o aşezare oarecare , este un oraş muzeu , nu numai ca centru universitar , dar mai ales prin valorile cultural - istorice pe care le încorporeaza. Iaşul poate fi considerat un fel de Mecca a românilor.

Între 1565 şi 1859, oraşul a fost capitala Moldovei, apoi, între 1859 şi 1862, atât Iaşi cât şi Bucureşti au fost capitalele de facto ale Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei. După 1860, clădirile de lemn şi chirpici au fost înlocuite treptat de cele din piatră şi cărămidă, şi reţeaua de străzi îmbunătăţită. Au fost construite edificii noi, precum Palatul Culturii, Teatrul Naţional sau Universitatea "Al.I. Cuza".

Am vizitat acest oraş în întregime şi am ajuns la concluzia că Iaşul poate fi considerat oraşul bisericilor ce dezvăluie o personalitate arhitecturală care s-a păstrat în unele locuri în forma originală. Se pot aminti biserica Trei Ierarhi fiind cea mai frumoasă construcţie păstrată în forma originală, considerată o capodoperă arihitecturală, Biserica "Sf. Nicolae Domnesc", cea mai veche din oraş, ctitorie a lui Ştefan cel Mare, restaurată integral la sf. sec. XIX, Casa Dosoftei, Palatul Culturii, Casa Pogor cu "Masa Umbrelor", aleile Copoului cu mireasma de tei şi cu ecouri de vers eminescian (Teiul lui Eminescu şi Muzeul "Mihai Eminescu"), casele memoriale "Mihail Sadoveanu", "George Topârceanu", iar una dintre cele mai impunătoare construcţii ale Iaşului este cea a Mitropoliei , catalogându-se ca edificiul ortodoxiei române , cel mai mare din întreaga ţară.

Aici, în vremuri bune sau mai puţin bune, au trăit şi creat deopotrivă celebrii mitropoliţi şi cărturari Dosoftei şi Varlaam şi mulţi cărturari şi scriitori mireni, cum ar fi: Milescu Spătarul, Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, Costache Conachi, Gheorghe Asachi, Mihail Kogălniceanu, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Garabet Ibrăileanu, Mihail Sadoveanu şi mulţi, mulţi alţii.

Iaşul are un mare potenţial turistic reprezentat printr-un bogat patrimoniu cultural având un număr impresionant de monumente religioase şi laice – biserici, mănăstiri, palate, statui; 15 hoteluri şi pensiuni, numeroase restaurante, fiind situat la aproximativ 120 km faţă de Zona Bucovinei, renumită pentru Mănăstirile pictate şi locurile pitoreşti. Datorită acestui potenţial turistic tot mai multe personae vin să îşi petreacă timpul liber la Iaşi, vizitând obiectivele turistice din oraş şi din împrejurul acestuia, cum ar fi Mânăstirea Aroneanu, cu hramul Sf. Nicolae, ridicată de catre Aron Voda la 1594 în satul Aroneanu, Rezervaţia palinologică Ion Inculet amplasată în satul Bârnova, unde se pot întâlni diverse specii rare de arbori şi arbuşti şi multe altele.

De asemenea foarte mulţi turişti vin la Iaşi în fiecare an în data de 14 octombrie la hramul Sfintei Parascheva care se deschide cu Sfânta Liturghie oficiată de un înalt sobor de preoţi în Catedrala mitropolitană din Iasi şi se încheie cu un splendid joc de artificii oferit tuturor participanţilor la Sărbătorile Iaşului de către Primăria Municipiului Iaşi.

Pentru a-şi cinsti cum se cuvine musafirii veniţi din toate zonele ţării şi din străinătate, Primăria Municipiului Iaşi organizează an de an o suită de peste 100 de manifestări culturale, umanitare, comerciale, sportive şi de divertisment care vin să completeze amplul program religios pregătit de către Mitropolia Moldovei şi Bucovinei.

Datorită acestui potenţial turistic cererile turiştilor pentru vacanţe şi excursii au crescut, iar prestatorii de servicii pun la dispozitia acestora următoarele servicii: unităţi de cazare şi alimentaţie (Hotel Europa, Hotel Moldova, Hotel Traian), mijloace de distracţie şi agrement (Padurea şi Lacul Ciric, Parcul Expozitiei), programe turistice, asistenţă şi servicii de ghid, închirieri de autoturisme.

Din punct de vedere al mijloacelor de transport Iaşi este un oraş accesibil. În judeţul Iaşi se poate ajunge cu avionul - aeroportul Bacău, sau aeroportul Iaşi; cu autovehiculul si cu trenul - zona este traversată de magistralele feroviare Bucureşti - Suceava şi Bucureşti - Iaşi.

Tipurile de turism ce pot fi practicate aici sunt agroturismul, turismul eclezial, turismul sportiv, turismul ştiinţific, turismul de week-end, turismul de tranzit de-a lungul arterelor rutiere, turismul viticol, ecoturismul, turismul de natură, turismul educaţional.

Oraşul Iaşi nu aparţine doar locuitorilor săi. Are deosebitul privilegiu de a aparţine tuturor.

Deşi a cunoscut multe momente de cumpană, Iaşul a renăscut de fiecare dată, devenind astăzi un oraş modern. Iaşul este cel mai important centru social, economic şi cultural al Moldovei, remarcându-se prin trecutul lui care se amestecă remarcabil cu prezentul. Vechile clădiri, acoperite de patina timpurilor se îmbină armonios cu noile construcţii, oraşul cunoscând o dezvoltare puternică datorită învăţamântului şi economiei locale. Azi peisajul este dominat de clădiri moderne, sedii ale unor instituţii importante sau mari centre comerciale, dar casele memoriale, muzeele, frumoasele mânăstiri, străduţele ce amintesc de vremuri de mult apuse nu şi-au pierdut farmecul.