Potențialul Turistic al României

POTENŢIALUL TURISTIC AL ROMÂNIEI

Consider că România dispune de un potenţial turistic de o mare complexitate şi valoare turistica, recunoscute pe plan mondial. Poziţia geografică îi conferă României trei componente natural definitorii în structura peisagistica şi a teritoriului, care conturează parţial şi potenţialul turistic al ţării: Munţii Carpaţi, fluviul Dunărea şi Marea Neagră cu fâşia de litoral. Funcţia de transit turistic este data de aşezarea sa, România asigurând legătura dintre tarile Europei Centrale, Nordice şi Estice cu cele din sudul continentului şi din Orientul Apropiat şi mijlociu. Reţeaua de drumuri europene cu cele 7 artere rutiere şi doua coridoare europene (IV şi IX) magistralele feroviare şi fluviul Dunărea (coridorul VII), prin legăturile ce se stabilesc între tarile continentului evidenţiază poziţia geopolitica a României în bazinul Marii Negre. Cu toata diversitatea reliefului şi a structurii geologice teritoriul României este unitar constituit, printr-o îmbinare armonioasa, proporţionala şi simetrica a marilor trepte de relief, care circumscriu ca un vast amfiteatru în jurul Podişului Transilvaniei (munţi, dealuri subcarpatice şi podişuri, câmpii, litoral marin şi delta fluviala). Acestor mari unităţi de relief le corespund diverse tipuri de roci,

nuanţe de clima şi specii floristice şi faunistice, râuri şi oglinzi de ape, care dau o mare varietate peisagistica şi reprezintă totodată, importante resurse, care stimulează şi polarizează diferite

activităţi turistice.

Cadrul natural al României, ca o înmănunchere a acestor elemente 68 fizico-geografice este o componenta de baza şi relativ constanta a ofertei turistice, care determina sau influenţează direcţiile, mărimea şi structura activităţii de turism pe ansamblu ţării sau la nivel regional şi local. Dezvoltarea economica şi sociala a României are implicaţii mari şi asupra

activităţii de turism atât prin crearea unei infrastructuri generale (cai de comunicaţie şi mijloace de transport) dotarea cu utilaje şi construirea bazei tehnico-materiale specifice turismului, diversificarea bunurilor de consum şi a produselor agroalimentare etc., cât şi prin realizarea unor obiective economice aparţinând altor ramuri, dar care interesează şi turismul (baraje şi

lacuri de acumulare, hidrocentrale, obiective industriale, lucrări de arta inginereasca, palate de cultura etc.) unele dintre ele devenind obiective de mare atracţie turistica. Progresul tehnico-economic, dezvoltarea ştiinţei, culturii şi învăţământului în România permit extinderea şi diversificarea relaţiilor externe pe plan economic (mai ales în condiţiile economiei de piaţa) tehnico-ştiinţific, cultural etc. marin de interesul cetăţenilor străini de a ne vizita ţara ca parteneri de afaceri, pentru studii, ca turişti .

Prin politica să consecventa de colaborare şi cooperare de buna cunoaştere şi înţelegere, România si-a căpătat un binemeritat prestigiu pe plan european şi mondial devenind sediul unor instituţii şi organisme ale Organizaţiei Naţiunilor Unite şi Uniunii Europene, iar municipiul Bucureşti, ca şi alte centre urbane, locul unor întruniri internaţionale . Potenţialul turistic al unui teritoriu reprezintă elementul fundamental în crearea produselor turistice, respectiv a ofertei turistice. Potenţialul natural presupune o diversitate a componentelor cadrului natural, ca atracţii turistice şi resurse potenţiale (relieful, potenţialul speologic, reţeaua hidrografica, clima etc.).

Relieful ţării noastre cu precădere cel Carpatic se înscrie în cel mai variat şi important potenţial turistic, cu valoare peisagistic dar mai ales pentru activităţi turistice de diverse tipuri, fără deosebire de sezon. Pe culmile carpatice cele mai înalte de peste 2000 de m o mare atracţie o reprezintă peisajele alpine cu pajişti bogate şi vegetaţie pitica, leagăn al Mioriei. Astfel pe platourile munţilor Godeanu, Tarcu, Sureanu-Parâng Bucegi au loc festivaluri montane unele cu specific folcloric, etnografic. Arealele calcaroase, puţin răspândite în ţara noastră (2%) se remarca totuşi prin peisaje carstice, uneori aride, dar de o mare spectaculozitate, cu o paleta larga de forme şi fenomene carstice de suprafaţa şi de adâncime. O importanta deosebita o reprezintă pentru turism platourile de doline şi lacuri carstice temporare, cheile, abrupturile, izbucurile, stâncăriile şi crestele, precum şi peşterile (10 900 de peşteri), râurile subterane cu cascade etc.

Ţara noastră din punct de vedere speologic este pe locul al treilea în Europa pentru peşterile sale de dimensiuni mari, adevărate complexe carstice, cu râuri şi cascade (Topolnita, Cetăţile Ponorului), cu picturi murale (peştera Cuciulat, Peştera lui Adam) dar nu toate interesează sau pot fi valorificate pentru turism. De mare frumuseţe sunt peşterile Urşilor (de la Chiscau), Scărişoara, Izvorul Tausoarelor, Cetăţile Ponorului, Topolnita intrate dealtfel în circuitul

turistic. In rocile conglomeratice din unele masive montane, agenţii externi au sculptat un microrelief cu forme bizare şi de mare atractivitate pentruturişti:turnuri, ciuperci, clăi,

sfincşi etc. Cele mai reprezentative asemenea opere ale naturii sunt în Bucegi (Babele, Sfinxul) în Ceahlău (stâncile Panaghia Toaca, căciula Dorobanţului, Turnu lui buda etc.) în Ciucaş