Potențialul turistic etnocultural și manifestările etnofolclorice din România

Potentialul turistic etnocultural

si manifestarile etnofolclorice din Romania

I. Potentialul turistic etnocultural

Arta populara romaneasca prezinta forma si moduri diferite de manifestare, cre difera prin trasaturi specifice de la o vatra flclorica la alta, incluzand mai multe componente majore care releva concaptia estetica si sociala a poporului roman.

a) Asezarile rurale traditionale, reprezinta un grup de constructii, locuinte care alcatuiesc un anume mod de viata, care isi poate schimba functiile si fizionomia in timp si spatiu. Acestea se definesc prin vechimea istorica, functia socio-economica, durata de locuire, modul de dispersie a gospodariilor.

Pe teritoriul Romaniei exista sate cu ocupatii agricole dominante care le-au imprimat un anume mod de viata, forme distincte de organizare spatiala – tipurile risipit, rasfirat, adunat.

b) Arhitectura traditionala, s-a conturat in timp, specificul ei fiind dat de structura materiala a constructiilor, proportii, volume, décor, ornamente.

Conditiile naturale, imprejurarile sociale, istorice, indemanarea tehnica, optiunea estetica a locuitorilor si-au pus amprenta asupra diferitelor edificii de lemn sau zidarie ale satului romanesc.

Elementele ce definesc orice constructie traditionala, laica sau religioasa sunt : dimensiunile, materialele folosite, temelia, dispunerea elementelor de constructie, formele de acoperis, elevatia, ornamentele exterioare si interioare.

Arhitectura traditionala bazata pe lemn se caracterizeaza prin doua sisteme constructive : cununi orizontale de barne si scheletul de lemn umplut cu diverse materiale.

In functie de caracteristicile constructive se disting:

- case deasupra, intalnite in Oltenia si Muntenia. Denumirea este folosita pentru a deosebi aceste constructii de locuintele ingropate;

- Case inalte, cu etaj, aparute tarziu in arhitectura traditionala;

- Case cu foisor, au ca particularitate o terasa deasupra iesita din planul dreptunghiular al cladirii. Foisorul se intalneste atat la casele inalte cat si la cele joase si constituie un spatiu semideschis care face legatura intre interiorul casei si curte.

- Case cu legatura, au doua corpuri de constructie legate printr-o pasarela.

Alaturi de cele doua tipuri majore de gospodarii ( cu ocol de deschis si cu ocol intarit ) cele mai attractive, din punct de vedere architectural, sunt bisericile din lemn, creatii ale unor mesteri anonimi.

Pe teritoriul Romaniei exista un numar de aprox 600 biserici de lemn, cu aria cea mai mare de concentrare in tinuturile Salajului si Maramuresului. Se impun prin modul de fasonare si imbinare a barnelor, impartirea interioarelor, elevatia turnului, care in Oltenia si Muntenia este mai mic de inaltime, in timp ce in Transilvania, Maramures si Banat atinge inaltimi mult mai mari.

Arhitectura traditionala bazata pe utilizarea pietrei apare izolat im toate provinciile tarii. Se remarca Clisura Dunarii, Valea Bistritei, Tara Hategului. In zona Orastioara, Geoagiu piatra este folosita si la acoperis.

c) Organizarea interiorului

Interiorul locuintelor taranesti este conditionat de mediul natural, ocupatii, stadiul de dezvoltare al tehnicii, de schimburile culturale. Locuintele se identifica prin elevatie, planul si functiile incaperilor, instalatiile de incalzire, mobilierul, stilul ornamentelor folosite. Cele mai frumoase interioare se pot intalni in gospodariile din nordul Moldovei ( tesaturi de lana, mobilier de lemn, ceramica, system de incalzire monumental ), Maramures ( cuptor masiv, mobilier de lemn frumos decorat, tesaturi viu colorate, icoane de lemn si stilcla ), Gorj ( mobilier frumos decorat reprezentat de lazile de zester, dulapuri si icoane, tesaturi de lana ), Valcea ( interior sobru in nord si mai colorat in sud, mobilier sculptat ), Arges ( ceramica ).

Dupa Dictionarul de arta populara, interioarele se pot clasifica dupa ornamentatie si dispunerea elementelor ce compun interiorul.