Potențialul Turistic în Ardeal

Cap. 1: Mediul fizico-geografic

Cap. 1.1: Poziţia geografică

Ardealul este separat în sud de Ţara Românească prin Carpaţii Meridionali şi în est de Moldova prin Carpaţii Orientali. Zona vestică a Transilvaniei (Crişana) are graniţă cu Ungaria. La nord, se învecinează cu Ucraina (regiunile Transcarpatia şi Ivano-Frankovsk).

Uneori, Ardealului i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la est de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.

Cap 1.2: Relieful

Relieful Ardealului este unul foarte variat. El cuprinde:

Munţii Apuseni sunt consideraţi ca fiind un „mozaic petrografic” datorită reliefului foarte diversificat. Cristalinul este bine reprezentat in Munţii Bihor, Gilăului, Muntele Mare, Codru-Moma, Plopiş, Meseş. Flişul este slab reprezentat, in Munţii Trascăului si Metaliferi, iar calcarele ocupă mari suprafeţe în Munţii Pădurea Craiului, Codru-Moma, Trascău, Metaliferi, Bihor. Relief vulcanic este întâlnit în masivele Vlădeasa şi Munţii Metaliferi. Relieful carstic este bine dezvoltat. Exista un numar mare de peşteri şi avene, cele mai cunoscute fiind localizate în platourile Padeş, Scarişoara, Munţii Pădurea Craiului şi Codru-Moma, chei şi defilee în număr mare, platouri calcaroase, izbucuri şi ponoare, relief care atrage mulţi turişti.

Depresiunea Colinară a Transilvaniei este situată în interiorul arcului carpatic, drenată de râurile Someş, Mureş, Olt şi de afluenţii acestora care deschid legătura depresiunii cu exteriorul. Reprezintă un vechi masiv hercinic care a început să se scufunde o dată cu ridicările carpatice din jur. Peste blocul cristalin se depun sedimente (marne, argile, gresii, sare, nisipuri, pietrişuri etc.) cu grosimi variabile. Depresiunea Colinară a Transilvaniei se divide în Podişul Someşan, Câmpia Transilvaniei, Podişul Târnavelor, fiind străbătută de depresiuni submontane cum ar fi Depresiunea Făgăraş, Sibiu, Culoarul Alba-Iulia – Turda.

Dealurile de vest fac trecerea de la Carpaţii Occidentali la Câmpia de Vest. S-au format prin depunere de sedimente, transportate de râuri, nisipuri si pietrişuri peste un bloc cristalin mai puţin scufundat. De la nord la sud, subdiviziunile lor de pe teritoriul Ardealului sunt: Dealul Crasnei, Dealurile Oradei, Piemontul Codrului.

Câmpia de Vest este o unitate îngustă cuprinsă între Dealurile de Vest si graniţa cu Ungaria. Are un fundament asemanator cu al Dealurilor de Vest şi cu o pătura sedimentară groasă. Subdiviziunile ei de pe teritoriul Ardealului sunt: Câmpia Crişurilor, Someşului, Carei, Ierului, Aradului.

Cap. 1.3: Clima

Poziţia pe Glob a României, amplasarea în cadrul continentului, distanţa faţă de marile bazine continentale sau bazine oceanice, determina o climă temperat-continentală de tranziţie. În Munţii Apuseni apare frecvent fenomenul de foehn, care duce la încalzirea climatului. Precipitaţiile atmosferice sunt mai abundente în Ardeal (600 mm/an în medie) faţă de restul ţării. Influenţele climatice preponderente în Ardeal sunt cele oceanice. Ca tipuri de climat găsim climat montan (temperaturi medii anuale 0-6°C) în Munţii Apuseni, climat de dealuri şi podişuri (6-10°C) în Depresiunea Colinară a Transilvaniei şi în Dealurile de Vest si climat de câmpie (10-11°C) in Câmpia de Vest.

Cap. 1.4: Apele

Apele curgătoare. Reţeaua de suprafaţă a apelor curgătoare reprezintă cea mai importantă sursă de apă. Principalele râuri din Ardeal sunt colectate de Tisa şi sunt urmatoarele: Tisa cu afluenţii Vişeu şi Iza, Someşul (Someşul Mic izvorăşte din Munţii Apuseni, Someşul Mare din Munţii Rodnei, întâlnindu-se la Dej), Crişul Alb şi Crişul Negru, cu izvoarele în Munţii Apuseni, Crişul Repede, cu izvorul în Depresiunea Huedin, Barcău, Crasna, Mureş, cu izvorul in Munţii Haşmaşu Mare şi cu afluenţii Arieş, Ampoi, Târnava (Mare şi Mica), Sebeş, Strei.

Lacurile sunt importante în industrie (hidroenergie), piscicultură, irigaţii, agrement şi tratament (staţiuni balneoclimaterice). În Ardeal întâlnim lacuri formate în ţinuturi calcaroase (Vărăşoaia în Munţii Apuseni), iazuri şi heleştee (în Câmpia Transilvaniei), lacuri cu apă sărată (Lacul fără Fund în Ocna Sibiului), lacuri de baraj artificial (Lacul Fântânele pe Someş).

Cap. 1.5: Vegetaţie, faună, soluri

Vegetaţia Ardealului constă în silvostepă (ierburi, arbuşti şi pâlcuri de stejar) în Câmpia de Vest şi în Dealurile de Vest, păduri de stejar şi partea inferioară a etajului fagului în Podişul Transilvaniei, păduri de fag şi păduri de conifere în Munţii Apuseni .

Fauna caracteristică silvostepei este formată din rozătoare (iepure de câmp, hârciog, popândău) şi păsări (prepeliţa, potârnichea, dropia). Specifice zonei de păduri de stejar si fag sunt căprioara, viezurele, pisica sălbatică, vulpea, jderul, dihorul şi păsările precum privichetoarea, mierla, cucul, pupăza. Fauna Munţilor Apuseni are ca reprezentanţi ursul, râsul, cerbul, veveriţa, cocoşul de munte etc.