Cuprins
- 1. Prezentarea staţiunii
- 2. Oferta actuală şi valorificarea acesteia
- 3. Analiza circulaţiei turistice
- 4. Dezvoltare şi promovare
- 5. Bibliografie
Extras din referat
Program de valorificare a potenţialului turistic al
staţiunii Poiana Braşov
1. Prezentarea staţiunii
Complex turistic montan, de odihnă, de interes general, cu funcţionare permanentă.
Aşezare : Staţiunea face parte din teritoriul administrativ al municipiului Braşov, în judeţul omonim.
Relief : Staţiunea se găseşte la poalele Munţilor Postăvaru, la est şi ale Munţilor Poinenii Braşovului, la vest, pe un platou întins, larg ondulat cu altitudini cuprinse între 950-1050 m.
Culmile montane secundare care se găsesc în apropierea staţiunii au altitudini cuprinse între 1450-1000m – Pisiac, Poiana Ursului, Prăpastia Lupului, Poiana Ruia; excepţie fac vf. Postăvaru (1799m), Muchia Cheii, Stejărişul, Tâmpa, etc.
Prezenţa calcarelor, a gresiilor şi conglomeratelor conferă Munţilor Postăvaru peisaje deosebite. Versantul vestic care domină staţiunea este mai înclinat, cu numeroase pârtii, este mai slab fragmentat şi prezintă unele trepte cu pante reduse .
Căi de acces : Această perlă a turismului montan, renumită mai ales pentru sporturile de iarnă, se află la 12 km de municipiul Braşov, pe un drum judeţean modernizat care leagă oraşul amintit de localitatea Râşnov, situate pe E 60 şi respectiv DN 73 A (12 km)
Staţia CFR Braşov asigură un acces comod, ea fiind aşezată pe traseul principalelor magistrale feroviare care leagă capitala de centrul, nordul şi nord-vestul României, racordându-se în acelaşi timp şi la punctele de frontieră de pe graniţa sudică (Giurgiu), vestică (Curtici) sau nord-vestică (Episcopia Bihorului).
Distanţa faţă de cel mai apropiat aeroport – Sibiu – este de 151 km, iar faţă de aeroportul internaţional Otopeni, de 164 km.
Distanţa faţă de capitală este de 184 km.
Prin poziţia sa, în zona centrală a şării, staţiunea Poiana Braşov se afşă la distanţe echilibrate de punctele de frontieră ( peste 250 km).
Clima : Climatul general este temperat continental cu influenţe mai reci şi umede ca urmare a diversităţii circulaţiei maselor de aer. Astfel se remarcă confluenţa maselor de aer umed din vest şi nord-vest cu cele continentale din est şi explică existenţa unui climat alpin montan .
Aceasta se caracterizează prin următoarele particularităţi:
- Durata de strălucire a soarelui de 1.800 ore în medie pe an;
- Temperatura medie anuală de 0-20C la altitudini înalte, iar în staţiune de 4-60C;
- Numărul mediu al zilelor de vară de 30-40 în zona înaltă şi 50-60 în zonele joase, iar al celor de iarnă de 70-120, ceea ce favorizează practicarea sporturilor de iarnă;
- Numărul mediu al zilelor cu ninsoare de 120 (în octombrie – aprilie şi chiar mai), grosimea stratului de zăpadă fiind de circa 40 cm la sfârşitul lunii februarie; durata stratului de zăpadă oscilează între 100-120 zile în apropierea staţiunii, iat în staţiune de 90-110 zile;
- Lipsa vânturilor, datorită modului de dispunere a staţiunii; în anotimpul cald sunt frecvente brizele de munte şi de vale;
- Fenomenul de producere a avalanşelor în perimetrul staţiunii este inexistent.
Floră : Alternanţa pajiştilor (având mare diversitate florastică) cu pădurile de conifere sau foioase imprimă zonei o atractivitate deosebită.
Alte resurse turistice sunt rezervaţiile naturale: rezervaţia şi parcul natural Tâmpa, rezervaţia Stajărişul Mare din nord-vestul munţilor Postăvaru, rezervaţia peisagistică Postăvaru-culmea principală.
Acestora li se adaugă numeroasele obiective turistice antropice ale oraşului Braşov, unul dintre cele mai atractive din ţară.
Factori naturali : Climat de munţi mijlocii tonic-stimulent.
Factori naturali terapeutici : Bioclimat tonic, stimulent, caracterizat printr-o presiune atmosferică relativ joasă, aer curat lipsit de praf şi alergeni, bogat în radiaţii ultraviolete şi cu o ionizare accentuată a atmosferei.
Indicaţiile curei climaterice :
- nevroză astenică; surmenaj fizic şi intelectual; stări de debilitate;
- convalescenţă cu stare generală bună;
- hipertiroidia benignă; anemii secunadare;
- rahitismul şi tulburările de creştere la copii;
- pleurezii şi după pneumopatii virotice sau microbiene;
- unele forme de astmă bronşic şi de bronşite cronice astmatiforme
Atracţii turistice
Staţiunea Poiana Braşov dispune de echipamente turistice variate, deţinând o ofertă turistică bogată şi competitivă, pentru diverse segmente de piaţă. Serviciile oferite sunt în general de bună calitate, ea detaşându-se astfel de celelalte staţiuni montane din ţara noastră.
Profilul staţiunii este turismul pentru practicarea sporturilor de iarnă; de aceea, agrementul se bazează pe existenţa pârtiilor de schi amenajate (în număr de 13), deservite de 10 instalaţii de transport pe cablu (2 teleferice, o telegondolă, 7 teleschiuri).
În afara acestor dotări, pentru sezonul de iarnă, staţiunea dispune şi de patinoar în aer liber, de părtii de săniuş, de câteva trasee de schi fond în împrejurimi (marcate), precum şi de şcoală de schi.
Ca activităţi „apre-schi” sau pentru sezonul estival, Poiana Braşov oferă numeroase posibilităţi: piscine acoperite, saune, cluburi de noapte, restaurante cu programe artistice, o stână turistică, bowling, hidrobiciclete sau plimbări pe lac, etc. Staţiunea este un punct de plecare spre numeroase trasee în Munţii Postăvaru sau Bucegi, iar excursiile oferite în staţiune au ca destinaţii Castelul Bran, Moeciu, Şirnea, cetăţile fortificate Prejmer şi Hărman etc.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Program de Valorificare a Potentialului Turistic al Statiunii Brasov.doc