Promovarea agroturismului în orașul Ghimbav

1. Prezentarea turistică a oraşului GHIMBAV

1.1 Scurt istoric al oraşului Ghimbav

Ghimbavul este întemeiat intre anii 1211-1224 prin colonizare cu populaţie germană.

Prima atestare documentară are loc în anul 1342, când, într-un act de donaţie, apare un anume Konrad de Weidenbach sau Konrad deGhimbav (Zimmermann, 1892, p.522).

Etnografia maghiarilor numiţi şi ceangăi păstrează o serie de elemente autohtone străvechi dar şi elemente asimilate în urma convieţuirii cu românii şi saşii.

Astăzi, Ghimbav, născut şi dezvoltat pe cursul Ghimbăşelului, întins pe o suprafaţă de 2.830 ha şi având 5264 locuitori (2005), este remarcat între municipiile şi oraşele judeţului Braşov şi unul dintre principalele centre industriale şi culturale, prezintă oportunităţi turistice importante.

1.2. Analiza SWOT a oraşului Ghimbav (din punct de vedere turistic)

I. Punctele tari ale oraşului Ghimbav ca punct de atracţie turistică

a) Oraşul Ghimbav, adună pe teritoriul său monumente istorice şi culturale, biserici medievale.

Monumente istorice

Cetatea fortificată Weidenbacher Kircheburg din secolul XIII (este prezentată în anexă)

Activităţi şi manifestări cultural-artistice:

-spectacole

-alte resurse antropice:

-Construcţii tehnice (poduri, canale, pasaje, tunele, construcţii hidrotehnice, fabrici şi platforme industriale etc.);

b) Atracţia turistică este sporită de hoteluri, restaurante şi cluburi

-hoteluri, pensiuni, moteluri şi campinguri

-restaurante, pizzerii, cafenele şi cluburi - în afară de vasta ofertă gastronomică, atât cu specific local / regional, cât şi internaţional,

-discoteci:

c) Un argument puternic în favoarea dezvoltării oraşului Ghimbav ca punct de atracţie turistică îl constituie cadrul natural-geografic.

- potenţialul atractiv al cadrului natural - Oraşul Ghimbav reprezintă un punct de plecare îndrăgit pentru adepţii sporturilor de iarnă, pentru turişti şi prieteni ai naturii:

-Judeţul Braşov - Zonă atractivitate turistică pe plan intern şi internaţional, judeţul Braşov oferă condiţii favorabile pentru practicarea unei game variate de forme de turism: drumeţie, alpinism, turism auto, sporturi de iarnă şi de vară, odihnă de scurtă şi lungă durată, tabere de copii şi tineret, tratament balnear etc., datorită bogatei sale oferte turistice (de la peisajele montane până la salba de lacuri şi zonele cu potenţial balnear).

Traseele turistice marcate care evidenţiază potenţialul turistic al zonei şi obiectivele turistice naturale locale sunt:

1. Predeal (Cioplea)-Poiana Stânii Pietricica- Vârful Piatra Mare. Marcaj: cruce roşie. Durata 3 1/2-4 ore. Traseul moderat, accesibil tot timpul anului. Iarna în sectorul superior exista pericolul avalanşelor.

2. Predeal (Cioplea) -Timisu sec de Sus- Poiana Stânii Pietricica Marcaj: punct albastru. Durata: 2-2 1/2 ore. Traseu moderat, inaccesibil iarna.

3. Staţiunea Timisu de Sus -Cascada Tamina -Vârful Piatra Mare Marcaj: banda albastra Durata: 3 1/2-4 1/2 ore. Traseu moderat vara, iarna dificil.

4. Cabana Dâmbu Mori i- Cheile "Şapte Scări" -Cabana Piatra Mare. Marcaj: banda galbena Durata: 3-3 1/2 ore. Traseu dificil, inaccesibil iarna. La "Şapte Scări" exista o varianta de ocolire a cheilor marcata cu punct roşu cu durata de 1/2 ora si un traseu de legătura cu Drumul Principal, marcat cu triunghi albastru cu durata de 1 ora.

5. Cabana Dâmbu Mori i- Cabana Piatra Mare -Vârfui Piatra Mare (Drumul Principal). Marcaj: banda roşie. Durata: 3 1/2-4 ore. Traseu moderat, accesibil tot timpul anului. În sectorul Cabana Piatra Mare -Vârful Piatra Mare, iarna există pericol de avalanşe.

6. Cabana Dâmbu Morii- Drumul Ţiganilor- Drumul Principal Marcaj: punct roşu. Pe ultimii 300 m marcaj banda albastra (traseul 11). Durata: 2-2 1/2 ore. Traseu moderat.

7. Cabana Dâmbu Mori i- Cabana Bunloc. Marcaj: triunghi albastru. Durata: 1-1 1/4 ore; traseu uşor, accesibil tot timpul anului.

8. Ghimbav (Cabana Baciu)-Cabana Bunloc -Valea Muşatului -Valea Gârcinului. Marcaj: triunghi roşu. Durata: 3-3 1/2 ore. Traseu moderat, accesibil tot timpul anului; iarna dificil.

9. Sacele -Valea Baciului -Cabana Bunloc. Marcaj: banda albastră Durata: 1-1 1/2 ora Traseu uşor, accesibil tot timpul anului.

10 Săcele (Cartierul Turcheş)- Valea Morii - Valea Gârcinului Mic -Cabana Piatra Mare Marcaj: triunghi galben. Durata: 5 1/2 ore, in sens invers 4 ore. Traseu uşor până in Valea Gârcinului, in continuare dificil; iarna inaccesibil.

11. Cabana Bunloc -Peştera de Gheata -Cabana Piatra Mare. Marcaj: bandă albastra Durata: 3-3 1/2 ore. Traseu moderat vara, greu accesibil iarna.

12. Ghimbav -Valea Gârcinului-Vârful Tilfa -Culmea Rentea Marcaj: banda albastra Durata 3 1/2-4 ore. Traseu moderat, accesibil tot timpul anului.

13 Ghimbav- Valea Gârcinului- Valea Ramura Mica - Culmea Rentea Marcaj: banda galbena Durata: 3-3 1/2 ore. Traseu uşor, accesibil tot timpul anului. La Cabana Renjea nu au acces turiştii.

14. Săcele -Culmea Tilfa -Culmea Rentea Marcaj: banda roşie. Durata: 2 1/2-3 ore. Traseu uşor, accesibil tot timpul anului. La Cabana Rentea nu au acces turiştii.

15. Cabana Piatra Mare- Poiana Stânii din Pietricica Culmea Clăbucet Marcaj: triunghi albastru. Durata: 3 1/24 ore. Traseu moderat; iarna nu este accesibil in porţiunea de sub Piatra Scrisa La cabana Rentea nu au acces turiştii.

16 Cabana Susai - Lacul Roşu - Culmea Clăbucet. Marcaj: triunghi roşu. Durata: 3 1/2-4 ore. Traseu uşor, accesibil tot timpul anului. La cabana Rentea nu au acces turiştii.

- alte resurse naturale:

-Poziţia geografică a oraşului Ghimbav (punct de plecare spre numeroase şi variate destinaţii turistice) - la intersecţia a două importante trasee turistice: Postăvarul şi Piatra Craiului

II. Punctele slabe ale oraşului Ghimbav ca punct de atracţie turistică

-Promovarea insuficientă a potenţialului turistic al oraşului Ghimbav, cauzată şi de lipsa unui Centru de informare turistică la Ghimbav;

-Slaba informare, motivaţia insuficientă şi lipsa de încredere a populaţiei cu privire la valorificarea potenţialului turistic şi la creditele pentru investiţii în turism de care ar putea beneficia;

-Lipsa mijloacelor financiare şi investiţiile mici realizate în turism, lipsa unui mecanism durabil de finanţare pe termen lung (există oportunităţi de garantare a finanţării din fonduri proprii, cum ar fi impozitul perceput de Consiliul local pe locul de cazare);

-Lipsa unei autostrăzi reduce mult numărul de turişti străini, care preferă alte trasee mai accesibile în România;

-Lipsa aeroportului