Promovarea Turismului în Județul Maramureș

INTRODUCERE

Am ales pentru realizarea lucrării de diplomă, tema ,,Promovarea turismului în judeţul Maramureş” din mai multe motive, unul dintre ele fiind faptul că turismul este o industrie care beneficiază de previziuni extrem de optimiste pentru viitor, importanţa acestuia devenind din ce în ce mai mare, atât la nivel mondial, cât şi regional, naţional şi local; iar judeţul Maramureş prin amplasarea şi dotările sale îndeplineşte un rol strategic pentru dezvoltarea turismului în Transilvania de Nord şi în România.

Un alt aspect care trebuie subliniat vizează faptul că turismul, ca fenomen, dar şi ca activitate, este unic în felul său tocmai prin acea dependenţă pe care o manifestă faţă de mediul înconjurător, mediul social şi cel cultural, de valorile acestora. Din cauza acestei dependenţe, turismul are un interes de necontestat în a le asigura durabilitatea. Totodată, dezvoltarea unor produse turistice competitive duce la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi relansarea zonelor defavorizate.

Alegerea acestei teme de studiu s-a făcut pe baza unor criterii subiective, dar şi obiective dat fiind faptul că a putea evidenţia poziţia deosebită pe care o are turismul în structura mecanismului economic, şi rolul său activ în evoluţia şi modernizarea societăţii este necesar în prealabil înţelegerea, analiza şi definirea principalelor trăsături ale acestuia, respectiv a evalua locul pe care îl are în ziua de azi în complexul mecanism al fluxurilor financiare.

Potenţialul natural şi antropic este sursa unor variate forme de turism, care în condiţiile judeţului nostru sunt reunite într-o gamă deosebit de largă şi este bine cunoscut că faptul că turismul, ca activitate economico-socială este încadrat în sfera serviciilor.

Prezenta lucrare are ca temă ,,Promovarea turismului în judeţul Maramureş” şi este structurată în patru capitole, anexele şi bibliografia, încheind această lucrare.

Primul capitol este o introducere în turism, sunt prezentate particularităţile turismului şi particularităţile pieţei turistice, alături de acestea se mai regăsesc formele circulaţiei turistice.

Capitolul al doilea prezintă rolul unor elemente de marketing în turism, cum ar fi: mediul de marketing al firmei turistice, cercetarea de marketing, strategia produsului turistic, promovarea şi publicitatea în turism precum şi rolul preţului în turism.

Cel de-al treilea capitol face referinţă la cateva aspecte legate de geografia şi resursele judeţului Maramureş şi analizează posibilităţile de extindere şi dezvoltare a turismului în această regiune.

Ultimul capitol prezintă studiul de caz în cadrul pensiunii ,,Floare de colţi”.

Prin această lucrare am încercat să subliniez importanţa şi necesitatea promovării în cadrul serviciilor turistice; aceasta fiind o necesitate pentru înfăptuirea obiectivelor strategice , pentru înviorarea ciclului de viaţă al produsului, ca şi pentru anihilarea efectelor acţiunilor ce duc la scăderea vânzărilor. Promovarea are astfel ca scop furnizarea de informaţii atât cumpărătorului cât şi vânzătorului, contracararea concurenţilor, dar şi influenţarea comportamentului public.

CAPITOLUL 1. PARTICULARITĂŢI ALE TURISMULUI

1.1 CONCEPTE ŞI DEFINIŢII

Turismul e considerat, în primul rând, „o formă de recreare alături de alte activităţi şi formule de petrecere a timpului liber”; el presupune „mişcarea temporară a oamenilor spre destinaţii situate în afara reşedintei obişnuite şi activităţile desfăşurate în timpul petrecut la acele destinaţii”, de asemenea în cele mai multe situaţii, el implică efectuarea unor cheltuieli cu impact asupra economiilor zonelor vizitate.

Turismul se prezintă, aşadar, ca o activitate complexă, cu o multitudine de faţete, cu încărcătură economică semnificativă, poziţionată la intersecţia mai multor ramuri şi sectoare din economie; toate acestea işi găsesc reflectarea în varietatea punctelor de vedere cu privire la conţinutul noţiunii de turism şi a conceptelor adiacente.

Pornind de la premisa că turismul se referă, în esenţa, la calătoriile oamenilor în afara reşedinţei obişnuite, definirea conţinutului acestuia aduce în discuţie aspecte cum sunt: scopul calătoriei, distanţa şi durata calătoriei, precum şi caracteristicile subiectului calătoriei, respectiv ale turistului.

Turismul reprezintă astăzi, prin conţinutul şi rolul său, un domeniu distinct de activitate, o componentă de primă importanţă a vieţii economice pentru un număr tot mai mare de ţări ale lumii.

Receptiv la prefacerile civilizaţiei contemporane, turismul evoluează sub impactul acestora, dinamica sa integrându-se procesului general de dezvoltare. La rândul său, prin vastul potenţial uman şi material pe care îl antrenează în desfăşurarea sa, ca şi prin efectele benefice asupra domeniilor de interferenţă, turismul acţionează ca un factor stimulator al progresului , al dezvoltării.

Multiplele sale conexiuni şi implicaţii în plan economic, social, cultural şi politic, rolul său activ în societate, pe de o parte, şi transformările sale ca fenomen, pe de altă, argumentează preocupările pentru cunoaşterea conţinutului, a sensibilităţilor şi incidentelor sale, pentru descifrarea mecanismelor de funcţionare. În acest context se înscriu şi eforturile specialiştilor privind definirea, cu rigurozitate ştiinţifică, a sistemului categorial integrat turismului, a interdependenţelor cu celelalte componente ale economiei, de cuantificare a efectelor sale.

Mai multe studii, care au urmărit depistarea tendinţelor dezvoltării tehnico-economice, efectuate în anii din urmă, au scos în evidenţă extraordinara gamă a transformărilor tehnice, economice si sociale din perspectiva anilor ce vin. Unele din aceste transformări au influenţă asupra fenomenului turistic, fiind acceptate de majoritatea specialiştilor în prognoza turistică. Iată câteva:

- Creşterea numărului populaţiei

- Sporirea speranţei de durată medie a vieţii la aproape 80 de ani

- Creşterea veniturilor pe cap de locuitor

- Dezvoltarea şi diversificarea mijloacelor de transport

- Creşterea continuă a nivelului de cultură

1.2 FORMELE CIRCULAŢIEI TURISTICE

Turismul implică ideea alegerii deliberate a itinerariilor şi a duratei sejurului de către fiecare turist în parte. Ţinând seama de aceste considerente, în literatura de specialitate

s-au cristalizat diferite forme de circulaţie turistică. Astfel daca luăm în considerare locul de provenienţă a turiştilor, circulaţia turistică poate fi grupată în două categorii principale şi anume:turismul naţional (intern) practicat de cetăţenii unei ţări în limitele graniţelor ei şi turismul internaţional (extern) caracterizat prin vizitele cetăţenilor străini într-o

ţară anume şi plecările cetăţenilor autohtoni, în scopuri turistice în afara graniţelor ţării lor.

Vizitele cetăţenilor străini în ţara noastră pot fi definite ca turism receptiv sau activ, sau de primire, el reprezentând o sursă importantă de încasări valutare. Cealaltă parte care înregistrează plecările cetăţenilor proprii în alte state mai este denumită şi turism emiţător.

Un alt criteriu de clasificare a circulaţiei turistice l-ar putea constitui gradul de mobilitate al turismului. În general, turistul poate să ramână un timp mai mult sau mai puţin îndelungat într-o anumită zonă turistică sau staţiune. În funcţie de aceasta distingem două forme mai importante ale circulaţiei turistice: turismul de sejur şi turismul intinerant. La rândul său turismul de sejur poate fi grupat în turism de sejur scurt, de durată medie şi de sejur lung (rezidenţial).