Satul Măstăcani

Satul Mastacani este cea mai frumoasa amintire a copilariei mele, intrucat reprezinta locul unde m-am indragostit de natura, de traditii, de animale, si in care jocul a prins cea mai nuantata culoare. Aici am putut observa indeaproape activitatile casnice si agricole ale bunicilor mei si chiar sa iau parte la unele dintre ele. De asemenea, cand spun Mastacani, imi vin in minte decorurile de pe peretii casei, podul plin cu merinde pentru iara, grajdul, hambarul, gradina cu livada, si soba bunicii langa care asteptam deseori sa se faca gogosile. Aici, mamaliguta cu branza si smantana era cea mai grozava cina, mai ales dupa o serie de explorari intense a dealurilor din zona.

Cum iesim din Galati spre nord, mergem pe drumul national 26 care trece prin satele Tulucesti, Frumusita, Sivita, Tatarca, Scanteiesti, Foltesti si ajungem la Mastacani. Legenda ne spune ca domnitorul Petru Rares (1527-1538; 1541-1546), receptiv la frumusetea feminina, fascinat de privirile unei tataroaice, i-ar fi spus: “Tu tatarca cu suvite, frumusita, tu lucesti, scanteiesti”, de aici provenind denumirile acestor localitati.

Comuna Mastacani este compusa din satele Mastacani, Chiraftei si catunul Vlascuta. Este o comuna medie atat ca suprafata (6504 ha) cat si ca numar de locuitori (5300 loc.) si se situeaza in partea de est a judetului Galati, la granita cu Republica Moldova. Din surse istorice reiese ca Mastacani este o veche asezare de razesi, descrisi in 1866 de Moise Pacu ca fiind “neam vechi de pe malul Prutului”. Din punct de vedere al reliefului, Comuna Mastacani se pozitioneaza in sectorul nordic al Campiei Romane, in Campia Covurlui, la granita cu Podisul Covurlui. Aceasta zona este reprezentata de terase cu podisuri largi, acoperite cu straturi de loess, nisipuri si luturi argiloase. In conditiile climatului temperat cu influente continentale, pe aceste soluri s-a instalat o vegetatie ierboasa tip stepa, care apare pe terenurile unde nu se practica agricultura

Se zice ca numele “Mastacani” provine de la o padure de mesteceni ce se afla in apropiere. “Numele satului este de la apelativul de origine latina (mastichinus) – mesteacan.” – Toponimia localitatilor din judetul Galati, autor: Paltanea Paul (carte in curs de aparitie

Bunica mi-a povestit multe aspecte ale vietii ei. Inainte de colectivizare, ea si bunicul, au trait o perioada cand aveau mult pamant pe care il lucrau din greu deoarece nu existau utilaje agricole. De asemenea, cu multa truda, reusisera sa aiba in gospodarie cam tot ce le trebuia pentru un trai indestulat: cai, boi, vaci, capre, oi si pasari de curte. Apoi, in comunism, pamantul le-a fost luat si au devenit salariati. Bunica a fost vanzatoare la “magazinul universal” amenajat chiar intr-o parte din casa ei, iar bunicul a fost sef de ferma la CAP.