Satul Romanesc - Produs Turistic Insuficient Valorificat

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Satul Romanesc - Produs Turistic Insuficient Valorificat.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 18 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Corestiuc Cristina

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Turism

Cuprins

1.Potenţialul turismului rural românesc
2.Politici guvernamentale şi neguvernamentale privind turismul rural
3.Căi şi modalităţi de valorificare a spaţiului
rural prin intermediul turismului
4.Analiza internă şi externă a satului românesc

Extras din document

1. Potenţialul turismului rural românesc

Teritoriul României prezintă: o mare varietate de valori culturale istorice - arta populară, etnografie, folclor, tradiţii, vestigii istorice - un cadru natural armonios îmbinat, cu un fond peisagistic variat şi pitoresc. Toate acestea sunt valenţe ale turismului rural românesc în mod special.Apărute şi dezvoltate pe cele mai variate forme de relief , aşezările rurale româneşti au păstrat şi mai păstrează încă în bună măsură datinile şi obiceiurile străvechi, un bogat şi variat folclor, elemente originale de etnografie şi artizanat, ce pot fi valorificate turistic în cadrul unei strategii de organizare şi dezvoltarea turismului rural.

Turismul rural în ţara noastră se practică din totdeauna, dar spontan, sporadic, întâmplător, şi mai ales neorganizat; forma sa de materializare o reprezintă, începând cu anii ’20-’30, cazare la cetăţeni a vizitatorilor ocazionali a unie aşezări rurale.

Romania are multe de oferit din punct de vedere turistic. Din punct de vedere cultural, ţara este extrem de diversificată - se pot vizita fortareţe medievale, mănăstiri bizantine, casteluri si case ţărăneşti decorate dupa specificul regional. De asemenea, Bucureştiul interbelic era numit pe bună dreptate “Micul Paris”, cu arhitectura şi viaţa culturală demne de capitala franceza. Mai mult decat atât, aceste obiective pot fi vizitate si cu beneficiul unor hoteluri si restaurante amenajate conform standardelor occidentale.

Pentru cei ce vor sa evadeze in locuri ferite de mana omului, acestia pot opta pentru drumetii pe traseele turistice ce strabat Carpatii romanesti – un lant de munti primitori in toate anotimpurile, atat pentru trasee montane vara, cat si pentru facilitatile oferite iubitorilor de sporturi de iarna.Toate aceste trasaturi fac din Romania o tara cu obiective turistice specifice unei zone temperate cu expunere la o coasta litorala si la o creasta montana. Insa, Romania este cunoscuta mai ales pentru particularitatile geomorfologice unice in lume.

Potenţialul natural al turismului natural românesc

Parafrazând o afirmaţie a marelui pictor Ştefan Luchian, făcută în vara anului 1909 într-o epistolă - ”frumos e un biet cuvânt searbăd care nu spune nimic din splendoarea peisajului“ românesc, cunoaşterea spaţiului rural românesc demarează ca un experiment, continuă cu o permanentă cercetare şi se va sfârşi printr-o pasiune constantă, întreţinută de dorinţa permanentă a “redescoperirii” ori a revederii. Cuvintele nu vor putea reda întotdeauna varietatea impresiilor, a gândurilor, a sentimentelor ce se nasc sub imperiul emoţiilor132 trăite în străbaterea plaiurilor carpatodunărene. Această ofertă primară potenţială, alcătuită din componente naturale de peisaj, reprezintă potenţiale resurse turistice şi joacă un rol determinant în dezvoltarea turismului în general133 şi a celui rural în mod special.

Elementele care trebuie puse în valoare în mod special sunt:

- valoarea recreativă, estetică şi peisagistică, nu în puţine rânduri determinanta în alegerea

destinaţiei (munte, deal , câmpie , litoral sau deltă);

- valoarea curativă (balneoclimaterică) a bioclimatului sau a factorilor naturali ai zonei;

- cadrul de derulare al unor momente de destindere sau a unor hobbyuri (oglinzi de apă, massive muntoase, peşteri, torente, resurse cinegetice, strat de zăpadă etc.);

- valoarea cognitivă în cazul componentelor desemnate ca parcuri, grădini botanice sau zoologice,rezervaţii ştiinţifice sau monumente ale naturii etc.

Toate aceste elemente se află într-o strânsă interdependentă, formând “natura mamă” şi cadrul de viaţă pentru tot ce “mişcă-n ţară” şi pe planeta albastră. Particularităţile lor vor ieşi în evidenţă pe parcursul abordărilor prin prisma cunoscătorului şi analistului prezent în fiecare dintre noi în momentele evaluărilor bazate pe documentare şi logică.

Prezentare generală a resurselor turistice naturale

România este situată în Europa, la jumătatea distantei dintre Ecuator şi Polul Nord

(45° latitudine nordică) şi aproximativ la jumătatea distanţei dintre Oceanul Atlantic şi Munţii Ural (25° longitudine estică). Aşezat la răspântia dintre părţile estică, vestică şi meridională a Europei,teritoriul ţării noastre este format în proporţii egale din munţi (31%), dealuri şi podişuri (36%), câmpii şi lunci (33%), respectând şi din acest punct de vedere regulile echilibrului şi armoniei.

Clima temperat-continentală, reţeaua radiară de râuri ce izvorăsc din lanţul carpatic, apele

minerale şi termale cu proprietăţi curative, păşunile şi fâneţele, pădurile de răşinoase sau foioase,

lacurile şi iazurile, Dunărea şi Delta sa, luncile şi câmpiile constituie separat sau la punctul de

întâlnire, peisaje cu puternică personalitate, pline de căldura oamenilor ce le însoţesc.

Spaţiul rural românesc este numit carpato-danubiano-pontic deoarece este carpatic prin relief,

dunărean prin reţeaua lui hidrografică şi pontic prin deschiderea la Marea Neagră, implicit la Oceanul Planetar. Indiscutabil, această “personalitate geografică” trebuie să fie dublată în timp şi de vocaţia turistică.

Lanţul munţilor Carpaţi prezintă un rol deosebit pentru climă, ape, bogăţii, vegetaţie, faună, soluri etc. El are poziţie centrală şi formă de cetate sau inel, din preajma acestuia succedându-se celelalte forme de relief. Dar ceea ce îi conferă locul de frunte în patrimoniul turistic al ţării sunt peisajele: defilee impresionante, dantelării de basm în formele carstice din regiunile calcaroase, circuri şi văi glaciare, piscuri golaşe, forme inedite sau ciudate ale stâncilor. La adăpostul acestora, apar vechile vetre de locuire - ţările: Maramureşului, Bârsei, Făgăraşului, Haţegului, Vrancei,Almaşului etc. Pe firul râurilor carpatice, în văile acestora se înşiră de asemenea aşezări pitoreşti, din rândul cărora unele sunt vestite pentru climatul sau apele lor minerale.

Fisiere in arhiva (1):

  • Satul Romanesc - Produs Turistic Insuficient Valorificat.doc