Sibiu – Capitala Europeana Culturala 2007

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Sibiu – Capitala Europeana Culturala 2007.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 45 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Turism

Cuprins

Argument - 4 -
CAP I. Prezentarea generală a Sibiului - 5 -
1.1 Aşezarea geografică - 5 -
1.2 Căi de acces (harta turistică) - 5 -
CAP II. Potenţialul turistic natural al Sibiului - 7 -
2.1 Relieful şi geologia - 7 -
2.2 Climatul - 7 -
2.3 Hidrografia - 8 -
2.4 Vegetaţie şi faună - 8 -
2.5 Importanţa potenţialului turistic natural pentru activitatea turistică - 8 -
2.6 Masuri de protecţie a mediului natural - 8 -
CAP III. Potenţialul turistic antropic al Sibiului - 9 -
3.1 Vestigii arheologice - 9 -
3.2 Monumente de artă şi arhitectură - 9 -
3.3 Elemente de etnografie si folclor - 13 -
3.4 Muzee şi case memoriale - 14 -
Cap IV. Baza tehnico-materială existentă în cadrul Sibiului - 16 -
4.1 Structuri de primire cu funcţiuni de cazare (hotel, pensiuni, motel, vile) - 16 -
4.2 Structuri de primire cu funcţiuni de alimentaţie - 19 -
4.2.1 Restaurante - 19 -
4.2.2 Fast-food-uri - 21 -
4.3 Unităţi de divertisment, agrement - 22 -
4.4 Baze de tratament - 23 -
4.5 Agenţia de turism-intermediari pe piaţa turistică - 24 -
Cap V. Strategii privind atragerea turiştilor în cadrul Sibiului - 25 -
5.1. Strategii privind produsele turistice - 25 -
5.2. Strategii privind preţurile - 27 -
5.3 Strategii privind promovarea produsului turistic - 27 -
5.4 Strategii privind distribuţia produsului turistic - 28 -
Cap VI. Documente utile în cadrul activităţii de turism - 29 -
6.1 Programe turistice - 29 -
CAP VII. Concluzii - 34 -
7.1 Mod de promovare a Sibiului - 34 -
7.2 Puncte tari şi puncte slabe ale Sibiului - 36 -
Anexe - 39 -
Anexa 1. Harta Sibiului - 39 -
Anexa 2. Protectia mediului natural - 40 -
Anexa 3. Imagini din Sibiu - 43 -
Anexa 4. Program turistic - 46 -
Anexa 5. Analiza de preţ - 47 -
Bibliografie - 48 -

Extras din document

Amplasat la poalele Munţilor Carpaţi, Sibiul este unul din cele mai frumoase burguri transilvănene ce a fost nominalizat, împreună cu Luxemburg, Capitala Culturală Europeană.

Centrul istoric (ce corespunde cu vechea cetate medievală (considerată ca fiind una din cele mai bine conservate din Europa), muzeul Tehnicii Populare Astra (cel mai mare muzeu în aer liber din Europa), manifestările culturale şi importantele atracţii turistice din împrejurimi fac din Sibiu o destinaţie de vacanţă lipsită de sezonalitate.

Sibiul este pentru toate vârstele şi îşi răsfaţă vizitatorii cu vacanţe de excepţie:

• programe culturale creative, dinamice, tinere, bazate pe jocul multicultural şi lingvistic

• şarmul unui peisaj urban unic

• serii de manifestări culturale unice: teatru, muzică, literatură, pictură, dans, film, arhitectură, meşteşuguri, artă contemporană, fotografie, gastronomie

• un peisaj natural uimitor

• împrejurimi înţesate de atracţii turistice importante: Cetatea medievală Sighişoara, Mărginimea Sibiului, Munţii Făgăraş, Munţii Parâng,

• experienţe unice

• o călduroasă primire turistică

CAP I. Prezentarea generală a Sibiului

1.1 Aşezarea geografică

Judeţul Sibiu este aşezat în sud-vestul Transilvaniei, în partea centrală a României, având ca vecini judeţele: Mureş la nord şi nord est, Braşov la est, Argeş şi Vâlcea la sud şi la vest judeţele Vâlcea şi Alba. Având o suprafaţă de 5.422 km2, judeţul Sibiu ocupă 2,3% din suprafaţa ţării. Din punct de vedere administrativ, judeţul Sibiu este organizat în: două municipii, din care o reşedinţă de judeţ, şapte oraşe, 53 de comune şi 126 de sate.

1.2 Căi de acces (harta turistică)

Cunoscut în germană ca Hermannstadt, Sibiul a fost, din timpuri medievale, centrul comunităţii germane din România. Din cauza asta, oraşul are astăzi cea mai mare comunitate germană din ţară (în jur de 2%, deşi influenţele par mult mai mari).

Sibiul este un important nod de cale ferata, din capitala ţării, Bucureşti existând două trenuri pe zi din Bucureşti, unul dimineaţa şi un tren de noapte seara, din care un rapid şi un InterCity. Majoritatea turiştilor ajung în Sibiu cu trenul care pleacă din Bucureşti Nord. Din Cluj-Napoca, sunt legături mai bune: două trenuri moderne şi confortabile InterCity care pleacă din Cluj şi ajung în trei ore şi jumătate.

Dacă nu veniţi la Sibiu dintr-un oraş român, avionul este cea mai bună posibilitate de ajunge în acest oraş. Sibiul dispune de un aeroport internaţional, cu curse regulate spre Germania, Italia şi Austria. Carpatair, cea mai mare companie de aviaţie din Transilvania, zboară în fiecare zi de la München, Bergamo şi Treviso, şi de trei ori pe săptămână de la Bologna, Verona, Roma şi Stuttgart.

Compania naţională de aviaţie TAROM zboară de cinci ori pe săptămână de la München. Pentru cei cu mai mulţi bani, există şi zboruri de la Bucureşti, deşi trenul este o alternativă mult mai bună dacă veniţi din ţară.

Prin Sibiu trec drumurile europene E 68 (Arad - Sibiu - Braşov) şi E 81 (Cluj - Sibiu - Piteşti - Bucureşti). În următorii ani, Sibiul va fi legat la reţeaua transeuropeană de transport prin autostradă, care va fii parte a culoarului IV transeuropean.

Harta Judeţului Sibiu

CAP II. Potenţialul turistic natural al Sibiului

2.1 Relieful şi geologia

Sibiul este situat în partea sudică a Transilvaniei, pe râul Cibin şi se situează la 45°47' latitudine nordică (în linie cu Lyon) şi 24°05' longitudine estică (aproximativ în linie cu Atena), foarte aproape de centrul geografic al României. Este aşezat în depresiunea Cibinului, în apropierea munţilor Făgăraşului (circa 20 km), Cibinului (12 km) şi Lotrului (circa 15 km), care mărginesc depresiunea în partea de sud-vest. În nord şi est, teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de podişul Târnavelor, care coboară până deasupra Văii Cibinului, prin Dealul Guşteriţei.

Municipiul se află în depresiunea Cibinului, într-o zonă de câmpie piemontană colinară cu terase ale râului Cibin, care o drenează.

Oraşul nu este delimitat de forme de relief strict conturate, ci le îmbracă şi le domină aproape uniformizându-le, prin extinderea zonei construite. Municipiul nu are în perimetrul său accidente geomorfologice care să provoace elemente de pantă. Altitudinea faţă de nivelul mării variază între 415 m în Oraşul de Jos şi 431 m în Oraşul de Sus.

Fisiere in arhiva (1):

  • Sibiu - Capitala Europeana Culturala 2007.doc