Starea Actuală a Turismului Românesc din Perspectiva Integrării în UE

Introducere

România este înzestrată cu un potenţial turistic deosebit de variat, diversificat şi concentrat, caracterizat prin: existenţa unor forme de relief accesibile şi armonios îmbinate pe întreg teritoriu; o climă favorabilă practicării turismului în tot cursul anului; potenţial faunistic şi floristic bogat, cu specii şi ecosisteme unicate în Europa; factori naturali recomandaţi într-o cură balneară complexă; patrimoniul cultural-istoric şi arhitectural apreciat pe plan internaţional cu care România se poate încadra în rândul destinaţiilor turistice atractive din Europa şi din lume. România este mai competitivă faţă de unii dintre concurenţii săi în domeniul preţurilor, al mediului, al deschiderii faţă de comerţ şi turism şi domeniul social şi mai puţin în cel al tehnologiei, al resurselor umane şi al infrastructurii.

Dacă facem o medie simplă a valorilor indicilor presupunând că toţi aceştia au aceiaşi importanţă obţinem un aşa numit „indice mediu de competitivitate”. Conform acestuia România în domeniul competitivităţii în turism este clar depăşită de Ungaria (78,44) şi Cehia (74,47) dar şi de Bulgaria (68,57%), Croaţia (68,04), Polonia (66,03) şi Slovacia (62,84). Totuşi ţara noastră păstrează un avantaj faţă de vecinele noastre Ucraina şi Serbia - Muntenegru. Trebuie însă să menţionăm că aceste rezultate sunt puţin influenţate de lipsa unor date mai ales în cazul Serbiei şi Muntenegru, dar şi într-o mai mică măsură pentru Croaţia, Ucraina, Polonia şi Cehia.

România este mai competitivă faţă de unii dintre concurenţii săi în domeniul preţurilor,

al mediului, al deschiderii faţă de comerţ şi turism şi domeniul social şi mai puţin în cel al tehnologiei, al resurselor umane şi al infrastructurii.

Pentru a conchide, competitivitatea României în domeniul turismului faţă de concurenţii săi se prezintă astfel:

faţă de Bulgaria, România este mai competitivă în domeniile preţuri (la capitolele tarife pe cameră în hoteluri, în 2004; indicele parităţii puterii de cumpărare; nivelul impozitării în turism), infrastructură (doar la capitolele drumuri şi căii ferate – cu indici superiori Bulgariei), mediu (emisii de dioxid de carbon mai puţine decât Bulgaria, dar o densitate a populaţiei mai mare), tehnologie (doar la capitolul exporturi high-tech), social (la indicele ziarelor şi indicele televizoarelor)

faţă de Croaţia, România este mai competitivă în domeniile preţuri (doar la capitolul nivelul impozitării în turism), mediu (emisii de dioxid de carbon mai puţine decât Croaţia, dar o densitate a populaţiei mai mare), deschidere internaţională (la capitolul nivelul impozitării în comerţul internaţional) şi domeniul social (la indicele ziarelor şi indicele televizoarelor). De asemenea, trebuie menţionat că analiza nu este completă datorită lipsei datelor pentru domeniile infrastructură şi human tourism.

faţă de Serbia-Muntenegru analiza competitivităţii de limitează doar la două domenii datorită lipsei datelor: domeniul tehnologiei (România având un număr mai mare de utilizatori de INTERNET) şi domeniul deschiderii internaţionale (capitolele vize şi nivelul impozitării în comerţul internaţional).

faţă de Ungaria, România este mai competitivă doar în domeniile preţuri (la capitolele tarife pe cameră în hoteluri, în 2004 şi nivelul impozitării în turism) şi domeniul social (doar la indicele televizoarelor)

faţă de Slovacia, România este mai competitivă doar în domeniile preţuri (la capitolul tarife pe cameră în hoteluri, în 2004), human tourism (doar capitolul implicării oamenilor în turism), mediu, tehnologie (doar la capitolul exporturi high-tech), domeniul deschiderii internaţionale (capitolul vize), şi domeniul social (la indicele ziarelor şi indicele televizoarelor).

faţă de Republica Cehă, România este mai competitivă doar în domeniile preţuri (la capitolele tarife pe cameră în hoteluri, în 2004 şi nivelul impozitării în turism) şi domeniul social (doar la in<dicele ziarelor şi indicele televizoarelor)

faţă de Polonia, România este mai competitivă doar în domeniile preţuri (la capitolele tarife pe cameră în hoteluri, în 2004 şi nivelul impozitării în turism), human tourism (doar capitolul impactului economic al turismului), tehnologie (doar la capitolul exporturi high-tech), domeniul deschiderii internaţionale (capitolele indicele deschiderii în turism şi indicele deschiderii în comerţ) şi domeniul social (doar la indicele ziarelor şi indicele televizoarelor)

faţă de Ucraina, România este mai competitivă în domeniile preţuri (la capitolele tarife pe cameră în hoteluri în 2004, paritatea puterii de cumpărare şi nivelul impozitării în turism), human tourism (doar la capitolul implicării în turism a populaţiei), mediu (emisii de dioxid de carbon mai puţine decât Ucraina, o densitate a populaţiei mai mare), tehnologie (capitolele numărul de utilizatori de INTERNET, telefonie mobilă, exporturi high-tech), domeniul deschiderii internaţionale (capitolul vize, nivelul impozitării în comerţul internaţional) şi domeniul social (capitolele indicele dezvoltării umane, indicele ziarelor, indicele calculatoarelor şi indicele televizoarelor).

1 Informaţii generale

România este înzestrată cu un potenţial turistic deosebit de variat, diversificat şi concentrat, caracterizat prin:

• existenţa unor forme de relief accesibile şi armonios îmbinate pe întreg teritoriu;

• o climă favorabilă practicării turismului în tot cursul anului;

• potenţial faunistic şi floristic bogat, cu specii şi ecosisteme unicate în Europa;

• factori naturali recomandaţi într-o cură balneară complexă;

• patrimoniul cultural-istoric şi arhitectural apreciat pe plan internaţional cu care România se poate încadra în rândul destinaţiilor turistice atractive din Europa şi din lume.

România a fost o destinaţie căutată de turiştii externi şi a avut un turism intern dezvoltat care s-a derulat pe baza unui cadru legal (Legea turismului) încă din perioada interbelică.

În prima jumătate a anilor '60 ţara noastră a cunoscut o dezvoltare semnificativă a capacităţilor de cazare turistică, în special în zona litoralului Mării Negre. La începutul anilor

'70 România era deja cunoscută pe piaţa principalelor ţări europene generatoare de turişti, în special în Germania, Marea Britanie, Ţările Scandinave, Franţa, Italia, Austria, Belgia ş.a.

Începând cu anii '80 ţara noastră a cunoscut un declin puternic al sosirilor de turişti străini, tendinţă care s-a menţinut, sub forma atenuată, şi în anii '90. Cauza principală o constituie lipsa de fonduri pentru investiţii destinate dezvoltării, modernizării şi reabilitării infrastructurilor specifice ca urmare a procesului lent şi complicat al privatizării, aplicării unei fiscalităţi neadecvate, inexistenţei unor facilităţi în domeniul creditelor bancare etc.