Structura fondului forestier

Judetul Buzau este situate in partea de sud est a tarii,el ocupa cea mai mare parte a bazinului hidrografic a raului cu acelasi nume,cuprinzand in mod armonios toate formele de relief:

--munti in partea de nord

-in centru zona colinara subcarpatica

-campii la sud

Relieful favorizeaza marea varietate a florei si a faunei judetului,repartitia acestuia putand fi urmarita in functie de altitudine.

Prin pozitia sa geografica judetul Buzau dispune de un insemnate fond forestier,padurile cuprinzand 158.561 ha adica 26.2%din suprafata sa.

Etajul subalpin acupa o suprafata de la 1400-1450m in sus.Plantele cararacteristice sunt: smardarul, taposica, muschi,licheni,macrisul,urzica mare,hirusorul,rocoina,stanjenelul de munte,coacaza,roua cerului,poroinicul,bumbacarita,rogozul si stelarita.Dintre vetuitoare mentionam: cinteza alpine, fasa alpine, pietrarul, maracinarul, sturzul de piatra, ulii, vipera comuna, soparla,lupi, si ursii

Etajul coniferelor este cuprins intre 1200-1400m.Aici cresc: molidul, bradul, pinul, tisa. Macrisul iepurelui,clopotelul, paraluta de munte, vioreaua, ciubotica cucului, piciorul cocosului, izma, broscarita,smeurul, murul reprezinta plantele ierboase.Reprezentantii faunei sunt aceiasi din etajul anterior.

Subetajul fagului cuprinde suprafete intre 700-1300m, predomina padurea de fag in asociatie cu aninul,mesteacanul, paltinul, ulmul si arbustiide alun, tulchin soc negru si rosu. Plante ierboase toposica, fragii, zmeurul, murul,asociatii de ovascior, paruscu si firuta.

Conditiile de viata favorabile in raport cu etajul superior au facilitate existenta unui numar mai mare de vietati de la insecte, la cerb si urs. De mentionat : cerbul, mistretul, veverita, rasul, jderul, ursul brun carpatin, lupul, vulpea, iepurii,soarecele de padure, cocosul de munte, forfecuta, mierla, sturzul,privighetoarea, macaleandru,ciuful de padure, uliul si vulturul.

Subetajul gorunului corespunde cu zona subcarpatica.Padurea este dominate de gorun,dar nu lipseste nici fagul in special in zonele mai inalte sau in locurile mai umbroase. In asociatie cu aceste doua specii cresc: masteacanul, plopul si arinul iar dintre arbusti catina si jneapanul. Plante ierboase sunt: festuca, barboasa, feruta cu bulbi, mojdreanul, scumpia, carpinita si liliacul. In zona Vulcanilor Noroiosi se intalteste: Nitraria Schoberi (gardurarita)este singurul loc din Europa unde creste aceasta planta. Animalele sunt reprezentate de specii care vin fie din etajele superioara fie din cele inferioare: veverita, caprioara, lupul, iepurele,soareci,mierla, sturzul, potarnichea ciocarlia,frunzarita,pitigoiul, muscanul, sarpele orb,soparla, batracieni, insecte si scorpionul.

Silvostepa. Stepa cu palcuri de arbori ocupa cea mai mare parte din camia judetului. Cuprinde: glacisul Istricei, piemontul Ramnicului de nord, iar la sud ajunge pana la linia relativa care uneste localitatile Padina, Rusetu, Galbenul si pe la nord-vest de lacurile Amara, Balta-Alba avand ca limita de est comuna Valcelele. Aici cresc: stjarul pufos brumariu, pendunculant, ulmul, parul ,marul iar dintre arbusti: paducelul, parul ciutei, maciesul, lemnul cainesc, porumbarul, sangerul, drobita, socul, murul,iar ditre plantel ierboase predomina gramineele.

Stepa ocupa numai partea de sud-est a judetului, iar reprezentantii florei si-au restrains aria de crestere pe izlazuri viroage si marginile drumurilor.Stepa este reprezentata de plantele ierboase si arbusti. Dintre ierboaese mentionam: gramineele-paiusul, negara,pirul crestat, colilia, malurile, trifoiul si mazarichea. Pe malurile vailor s-au pastrat tufisuri cu porumbar, visini de stepa, migdalul pitic, rasura.

Prezenta in silvostepa si stepa a nisipurilor saraturilor si a luncilor a asigurat o flora azonala. In terenurile saraturoase dintre Buzau si Calmatui cresc saracica si branca. Pe nisipurile de la sud de Calmatui cresc obsiga, trifoiul si gusa porumbelului.