Studiu privind Potentialul Turistic al Judetului Neamt

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Studiu privind Potentialul Turistic al Judetului Neamt.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 25 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Vasile Glavan

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Turism

Extras din document

Judeţul Neamţ ocupă o poziţie central-estică în ansamblul teritorial naţional, respectiv în zona central-vestică a regiunii istorice a Moldovei. Teritoriul său, suprapunandu-se parţial Carpaţilor Orientali, Subcarpaţilor Moldovei şi Podişului Moldovenesc în suprafaţă de 5896 km2 , reprezentând 2,5 % din suprafaţa totală a ţării si respectiv locul 18 din totalul judeţelor ţării, se încadrează în categoria judeţelor cu o suprafaţă medie.

Geografic, judeţul Neamţ este încadrat intre 46’40” şi 47’20” latitudine nordică şi 25’43”şi 27’15” longitudine estică, limitele sale teritoriale fiind cu: judeţul Suceava – la Nord; judeţele Vaslui şi Iaşi – la Est; judeţul Bacău – la Sud; judeţul Harghita – la Vest.

Judeţul Neamţ a fost înfiinţat în actualele limite administrative prin Legea nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României şi are în componenţa sa 81 localităţi, după cum urmează: 5 oraşe si municipii - din care 2 municipii: Piatra Neamţ şi Roman, 3 oraşe: Târgu Neamţ, Bicaz şi Roznov şi un număr de 76 comune şi 347 de sate.

Principalele unităţi de relief sunt dispuse în trepte cu înălţimi ce descresc de la vest spre est – 1907 m în vârful Ocolaşul Mare din masivul Ceahlău şi 169 m în lunca Siretului, unitatea montană constituind principala formă de relief (51% din suprafaţa judeţului).

Municipiul reşedinţă al Judeţului Neamţ, Piatra Neamţ este situat la: 349 km de Bucureşti; 755 km de Belgrad, 712 km de Budapesta, 262 km de Chişinău, 918 km de Bratislava, 135 km de Iaşi, 321 km de Cluj, 241 km de Braşov, 77 km de Oradea si 319 km de Sibiu.

DATE ISTORICE

Cu un cadru natural variat şi generos, care asigură legături facile între zonele montană, subcarpatică şi de podiş, teritoriul judeţului Neamţ a constituit o străveche şi permanentă vatră de locuire. Descoperirile arheologice ne duc în timp în perioada paleoliticului superior, relevând o intensă populare a acestor ţinuturi. În această evoluţie istorică un loc important este rezervat celei mai strălucite civilizaţii preistorice a Europei: Complexul Precucuteni – Cucuteni – Tripolie(aprox. 4.200 - 2.600 î.e.n.) care îşi are vatra de formare în această regiune.

Cetăţile dacice de la Piatra Şoimului, Cozla şi, mai ales, Bâtca Doamnei, cu zidurile şi sanctuarele lor de piatră, dovedesc că aici a existat aşezarea dacică Petrodava, localizată în această zonă de Ptolemeu în secolul II d.Hr.

Cele mai vechi urme de locuire umană de pe teritoriul actual al judeţului Neamţ datează din paleoliticul superior (cca. 100.000 ani î.e.n.), ele fiind evidenţiate îndeosebi pe Valea Bistriţei, unde s-au descoperit numeroase situri arheologice.

Urme ale culturii au rămas materializate în diverse zone, atestând popularea acestor meleaguri:

-paleoliticul superior ( urme de vetre, unelete de silex, vase ) pe terasele Bistriţei respectiv satele Ceahlău, Piatra Neamţ, Piatra Şoimului, Români.

-cultura epipaleolitică - pe platoul înalt al Ceahlăului, Cheile Bicazului.

-aşezări atestând prezenţa omului neolitic în zonele Bodeşti, Frumuşica, Izvoare, Podoleni, Hangu.

-Resturi de cetăţi dacice : pe Bâtca Doamnei.

Epoca bronzului şi apoi epoca fierului, caracterizate prin apariţia şi dezvoltarea metalurgiei, sunt evidenţiate prin aşezările de pe cuprinsul bazinelor Bistriţei şi Moldovei. Treptat, ele au lăsat locul societăţii tracice şi apoi civilizaţiei dacice. Acesteia din urmă îi aparţin aşezările descoperite în zona oraşului Piatra Neamţ, la Bâtca Doamnei, Cozla, care au oferit importante informaţii referitoare la nivelul înalt de dezvoltare economico-socială, militară şi spirituală atins de civilizaţia dacică din această parte a ţării.

Apariţia popoarelor migratoare a modificat puternic evoluţia populaţiei daco-carpice existente în sec. IV e.n. pe teritoriul actual al judeţului. Influenţa acestora, dar şi cea a civilizaţiei romane sau romano-bizantine, a dus la apariţia, între secolele V-VII e.n., a culturii Costişa-Botoşana, care a coincis, pentru această parte a ţării, cu perioada formării poporului român. Dintre aşezările ce datează din această perioadă, merită amintită pe cea de la Davideni, unde a existat între sec. V-VIII o comunitate romanică, aflată într-un proces de creştinare.

Comuna Costişa este un nume înscris in multe lucrări de istorie deoarece aici a fost atestată cultura materiala din prima jumătate a epocii bronzului (circa 1900-1600 î.e.n.), care poarta numele de "cultura Costişa", caracteristicile acestei culturi fiind decoraţiile făcute prin incizii, formând triunghiuri haşurate, cu vârful in jos. Populaţia din aceasta aşezare a continuat sa vieţuiască si in epocile viitoare, fapt demonstrat de descoperirile arheologice din sec. V-VI e.n. făcute la Mănoaia, sat component al comunei Costişa, localizat la 3 km Nord de centrul comunei. Semnificative pentru perioada secolelor VIII-IX sunt aşezările de la Borniş-Dragomireşti, Izvoare-Bahna, Poiana-Dulceşti şi Brăşăuţi-Dumbrava Roşie, care aparţin culturii Dridu.

Evoluţia aşezărilor rurale a dus la formarea, începând cu a doua jumătate a sec. XIV, a primelor centre cu nuanţă urbană: Piatra lui Crăciun, Roman şi Neamţ Cu timpul, târgul Piatra capătă o mai mare importanţă, aceasta şi datorită constituirii aici a unei Curţii Domneşti (Cetatea domnească de la Piatra Neamţ construită de domnitorul Ştefan cel Mare în a doua jumătate a secolului XV), iar Romanul devine unul dintre cele mai însemnate centre (Cetatea Romanului edificată de Roman I, în secolul XIV), făcând parte din sistemul defensiv al Moldovei, aici fiind întemeiată în 1408 şi o episcopie. La fel de vechi ca şi Piatra sau Roman, oraşul Neamţ va deveni mai cunoscut odată cu ridicarea, pe Culmea Pleşului, a Cetăţii Neamţului ridicată de Petru I Muşat şi întărită de Ştefan cel Mare. Tot din perioada medievală datează începuturile Mănăstirii Neamţ, unul dintre cele mai vechi şi mai vestite centre religioase din ţară, alături de Mănăstirile Bistriţa, Secu, Sihăstria, Agapia sau Văratec.

Continua creştere a producţiei de mărfuri şi a celei agricole, dar şi intensificarea schimburilor comerciale, face ca dezvoltarea economică a ţinutului să fie din ce în ce mai

Fisiere in arhiva (1):

  • Studiu privind Potentialul Turistic al Judetului Neamt.doc

Alte informatii

Documentul face o inventariere si o analiza a elementelor de potential turistic natural si antropic la nivelul judetului Neamt din punct de vedere geografic, fiind prezentat la Facultatea de Geografie Bucuresti din cadrul Universitatii Spiru Haret.