Tehnica servirii preparatelor din carne de ovine

CAPITOLUL I NOTIUNI INTRODUCTIVE

Printre grijile si preocuparile cotidiene ale omului se numara si procurarea si pregatirea unor produse pentru a se asigura alimentarea organismului.

Din istoria omenirii se retin o multime de aspecte si episoade care se refera la aceasta activitate,din care rezulta ca modul si formele de alimentatie reprezinta o problema centrala de viata.Pe langa activitatea socio-economica foarte importanta si alte activitati,fie recreationale ,omul totusi manaca,se hraneste.Indiferent de starea fizica sau morala a oricarui om,alimentatia nu a putut fi inlocuita sau evitata, ea stand la baza mentinerii si prosperarii societatii.Desigur ca obiceurole alimentare diverse si deprinderile alimentatiei si nutritiei nu au fost aceleasi de-a lungul istoriei,la toate popoarele,ci acestea se materializeaza intr-o diversitate imposibil de a fi cunoscute,catalogate,enumerate intr-un studiu sau intr-o forma informationala.

In selectia alimentelor,in preferintele alimentare,intervin factori care tin de experienta individuala ,de experienta celor care ne-au precedat.Reactiile de hrana si satisfacerea lor sunt asociate, in parte, de de constatarile directe ale fiecarui individ in cursul vietii ,bineinteles pe etape evolutive ,precum precum si de o oarecare influenta a mostenirii genetice.Starea emotionala fata de hrana este amplificata sau diminuata prin prezenta sau absenta starii de foame si a existentei mijloacelor materiale care sa o desavarseasca

Problema produselor care au fost si sunt consumate de fiecare individ de-a lungul vietii,a modului cum acestea sunt realizate ,procurate ,prelucrate prezentate ,servite si in ultima instanta consumate ,au construit din cele mai vechi timpuri un oponaj al societatii respective.

Referindu-ne la istoria poporului roman ,din acest punct de vedere ,trebuie sa amintim ca pentru multi dintre stramosii nostril ,viata a fost dura ,nesigura si uneori scurta.Structura si natura activitatii ce au desfasurat-o ,conditiile pshiho-sociale si climaterice au fost factorii care determinat modul de alimentatie si obiceurile de hrana ale acestora,la care o oarecare influenta au avut-o si contactele cu alte popoare.

Stramosii nostri s-au ocupat cu cresterea animalelor si pasarilor si de aceea ,la baza hranei acestora au fost produsele ce le ofereau acestea ,ca de exemplu hrana.Sarmalele ,dupa cum se cunoaste ,au obarsie asiatica ,dar sub forma de orez fiert cu mirodenii infasurate in diferite frunze comestibile ,avand un gust dulceag si fiind denumite “marmah”.Bucataria romaneasca a preluat acest produs si s-a introdus ,sub influenta obiceiurilor si posibilitatilor ,carne tocata.Compozitia creata a fost infasurata in frunze de varza conservata in saramura ,dandu-i-se denumirea de sarmale.Acest produs nu lipseste astazi din nici o bucatarie romaneasca si ,de asemenea,a fost preluat de multe bucatarii ale altor popoare.

Conform traditiei ,servirea mancarurilor se facea de persoana care le pregatea,de obicei mama sau bunica ,ajutata de fata cea mare.Castronele sau strachinile pline cu mancare se asezau pe mijlocul blatului rotund al unei mese cu trei picioare scurte,Cei ce participau la masa sedeau pa scaune din lemne cu picioare scurte si cu ajutorul lingurilor din lemn luau mancarea respectiva ,de regula dintr-un vas Se manca in liniste cu multa evlavie si respect ,apreciind munca pentru obtinerea produselor si a mancarilor.

Contctele cu alte popoare si dezvoltarea activitatii de menaj,amplificarea relatiilor culturale si turistice ,cresterea nivelului de trai,alti factori economici si psiho-sociali au condos la modificari esentiale in structura obiceiurilor de alimentatie,precum si in modul de servire a hranei in tara noastra.Aceste noi elemente au inceput sa apara si sa se dezvolte incepand cu prima jumatate a secolului al XIX-lea,cand au luat fiinta primele restaurante,cantine,hoteluri etc.,care functionau in paralel cu barurile, carciumile existente.Aparitia acestor noi tipuri de unitati,care aveau ca atributi principale asigurarea hranei si cazarea unor categorii de populatie si indeosebi a celor care se deplasau in diferite localitati,a adus si mari modificari in organizarea muncii,insepararea si diversificarea functiilor.

Prepararea mancarii se realizeaza in incapari distincte-bucatarii-,de catre “bucatari”;dulciurile se realizau in cofetarii de catre “cofetari”sau”patiseri”;bauturile alcoolice si vinurile se pastrau in crame-pivnite de catre”pivniceri,iar sevirea”clientilor”se facea de catre”chelneri”,ajutati de “garcon”,”piccado”,sub supravegherea si controlul “jupanului”

In present,aceasta activitate a evoluat,odata cu unele schimbari economico-sociale si cultural-educationale ce au loc in societate in viata de zi cu zi.

Atat in trecutul nu prea indepartat cat si in viitor,activitatea de preparare a hranei a mancarurilor si servirea acestora in locuri publice isi au rolul si importanta lor neputand fi inlocuite sau contestate,oricare ar fi forma de organizare.In contextul general al transformarilor ce au loc ,prepararea,prezentarea si servirea mancarurilor si bauturilor dobandesc noi valente determinate in principal de doi factori decisive:amplificarea miscarii libere a oamenilor si cresterea cerintelor si preferintelor culinare,justificate de un trai civilizat,modern si de o activitate mai intense.