Tur Cultural

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Tur Cultural.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 18 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: A. Neagu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Turism

Extras din document

Tur cultural: Mânăstiri şi palate din jurul Bucureştiului şi din Bucureşti

Itinerariu: Aeroport Henri Coandă - Palatul Mogoşoaia – MânăstireaŢigăneşti – Mânăstirea Snagov – Snagov - Mânăstirea Căldăruşani –Mânăstirea Sitaru - Mânăstirea Cernica – Snagov – Bucureşti – Bis. Sf. Spiridon Vechi – Bis. Mihai Vodă – Bis. Sf. Apostoli – Mân. Antim – Patriarhia – Curtea Veche – Bis. Curtea Veche – Bis. Radu Vodă – Aeroport Henri Coandă

Durata tur: 2 zile

Număr persoane: 30, medie vârstă 60 ani

Auto utilizat : autocar cu toaletă

ziua I : Aeroport Henri Coandă - Palatul Mogoşoaia – MânăstireaŢigăneşti – Mânăstirea Snagov – Snagov - Mânăstirea Căldăruşani –Mânăstirea Sitaru - Mânăstirea Cernica – Snagov

Ora 9 Aeroport Henri Coandă

Preluare turişti de la Aeroportul Henri Coandă la ora 13 cu autocarul. Mergem pe E60 spre Bucureşti şi intrăm dreapta pe linia de centură apoi urmăm drumul DN1A spre Mogoşoaia.

Ora 9.30 – Mogoşoaia – vizitare palat

Scurtă descriere: Prima atestare a Mogoşoaiei datează încă din 24 aprilie 1598. Începând cu anul 1681, Constantin Brâncoveanu cumpără succesiv arii de pământ şi locuinţe din localitate. În 1702, Constantin Brâcoveanu a dispus construirea unei clădiri mari şi frumoase având ca premize fosta locuinţă de pe malul lacului. Era destinată fiilui său Ştefan şi copia stilul unui alt palat valah construit de el la Potlogi.

Palatul Brâcoveanu este un monument arhitectonic care combină caracteristicile decorative valahe şi bizantine cu trăsături caracteristice renaşterii italiene. La subsol se află o pivniţă care are tavanul format din patru domuri semi-sferice dispuse in jurul unui stâlp central. La parter se află câteva camere cu aspect modest şi alte spaţii de locuit destinate servitorilor. Apartametele familiei princiare ca şi holurile de recepţie a oaspeţilor de seama se află la primul etaj. Scările exterioare conduc din curtea principală într-un balcon aparte plasat în mijlocul faţadei principale. Atât balconul cât şi camerele de la primul etaj au fost iniţial împodobite cu structură orientală şi picturi murale reprezentând atât membri ai familiei princiare cât şi scene istorice. Pe faţada care dă înspre lac se află o logie minunată de inspiraţie veneţiană, cu trei arcade. Incrustraţiile bogate reunesc elemente stilistice caracteristice atât renaşterii cât şi barocului.

Ora 10.30 plecare spre MânăstireaŢigăneşti prin Buftea (unde se află Palatul Ştirbei din sex XIX, acum hotel de lux şi studiorule cinematografice), Corbeanca, apoi E60 prin Săftica, Tâncăbeşti şi ramificaţie stânga pe drum judeţean către mânăstire.

Coborâm la mânăstirea Ţigăneşti la ora 11.10

Înconjurată de un curs de apă cunoscut sub numele Lacul Maicilor, Mânăstirea Ţigăneşti, aflată între Bucureşti şi Ploieşti, este vestită atât prin frumuseţea sa, cât şi prin atelierele ei de ţesătorie, în care călugăriţele realizează adevărate opere de artă. Aici se ţese stofă pentru veşmintele preoţeşti şi tot aici a fost lucrată broderia pentru sala maură din Castelul Peles.

Mânăstirea Ţigăneşti este atestată de documentul de donaţie şi vânzare-cumpărare din iulie 1780 al lui Matei Ţigănescu şi al verişoarei sale Paraschiva Caplescu, care construieşte o bisericuţă pe acest teren. Sub numele de Ţigăneşti o întâlnim şi în hrisoavele domneşti de danii ale lui: Moruzi 1793, Caragea 1813 şi al lui Dimitrie Ghica Voievod din 1824.

Legenda susţinută de faptul că pomelnicul mânăstirii începe cu Mihai Viteazul şi Doamna Stanca, ne arată că aşezarea monahală exista încă de la începutul sec. XVII, fiind zidită de călugării romani de la muntele Athos, când în aceste locuri erau codrii Vlăsiei.

La început aici a fost o biserică de lemn în care ctitorii, familia Clapescu, aşezaseră pe Altar o bucată de marmură pe care era inscripţionată data: 1752. Boierul Ţigănescu donase terenul şi de aici numele "ţigăneşti" dat locaşului respectiv

Plecăm la 11.40 spre Snagov pe E60 apoi stânga după Tâncăbeşti pe drumul judeţean ce duce spre Lipia

Ajungem la Snagov la ora 12.20; grupul este cazat la pensiune de 3 stele (Motanul Galanton) – 100ron-cam.dublă-noapte

Prânzul la restaurantul pensiunii – 25ron-1pers. La ora 14 începem să vizităm zona:

Descriere obiectiv:

Cladită pe un ostrov, în partea nordică a lacului Snagov, Mânăstirea Snagov a fost un important centru al culturii Ţării Româneşti în epoca feudală. Prima atestare documentară sub numele de Snagov apare în anul 1408, într-un hrisov al lui Mircea cel Bătrân, dar sunt păreri că aici exista un lăcaş de cult încă din vremea lui Vladislav I (1364-1379). De altfel, pe insula pe care se află mânăstirea, săpăturile arheologice au scos la lumina zilei unelte şi vase din epoca bronzului şi din cea a fierului, monede romane şi bizantine, care fac dovada unei locuiri vechi şi neîntrerupte pe această insulă.

Ansamblul mânăstiresc Snagov, edificat din cărămida, era înconjurat de ziduri puternice pentru apărare, străjuite de un turn înalt de observare şi pază, care servea, în acelaşi timp, şi ca clopotniţă.

Refăcută în 1517-1521 de către Neagoe Basarab, când bisericii mânăstirii i se dă o formă apropiată celei de astăzi, mânăstirea Snagov continua să reprezinte un important edificiu şi un însemnat loc de convergenţă economică şi socială al timpurilor de atunci.

Din întregul ansamblu arhitectonic de odinioară au străbătut secolele, putând fi admirate şi azi doar una dintre biserici, clopotniţa şi vestigii ale vechilor chilii

În interiorul monumentului conservat - care şi el a suferit numeroase transformări şi restaurări - se mai pot vedea fresce din secolul al XV-lea, precum şi portretele lui Neagoe Basarab şi Mircea Ciobanul.

Dupa unii cercetători, însuşi Vlad Tepes, ucis în 1476 în pădurea din preajma Băltenilor, a fost înmormântat la Snagov.

Faima de care s-a bucurat Snagovul în epoca feudală s-a datorat şi tipografiei instalată aici încă din vremea lui Matei Basarab, în 1643. Cea mai mare înflorire culturală a cunoscut-o însă în vremea lui Constantin Brâncoveanu - la sfârşitul secolului XVII şi începutul secolului XVIII - când stareţ al Snagovului a fost Antim Ivireanu.

Biserica mânăstirii Snagovului a deţinut numeroase obiecte de cult şi de artă feudală, multe dintre ele fiind conservate astăzi la Muzeul de Arta al României. În primul rând uşa paraclisului, datând de la jumătatea secolului al XV-lea, care menţine elemente de arhitectură şi peisaj executate cu mult simţ artistic.

Se mai păstrează de la sfârşitul secolului XV un panaghiar de argint aurit, bogat ornamentat şi o anaforniţă dăruită de Radu cel Mare, datând din jurul anului 1500, un chivot dăruit de mitropolitul Varlaam şi o catue oferită de către Antim Ivireanu

Franz Sulzer, cărturar austriac ce a locuit în Ţara Românească în timpul domniilor fanariote menţionează că mânăstirea Snagovului a servit altădată ca închisoare de stat pentru boieri. Fiind inconjurată de ape şi păduri dese şi întunecoase, insula făcea evadările dificile şi foarte rare. De asemenea, mânăstirea era înconjurată cu ziduri puternice, vegheate de un turn care servea drept clopotniţă.

Fisiere in arhiva (1):

  • Tur Cultural.doc