Turismul Balnear în România

Turismul se manifesta ca un fenomen cu implicaţii ample in existenta umana prin efectele directe si pozitive asupra sectoarelor sociale, economice, culturale si educative ale societăţii.

În sens larg, turismul reprezintă o serie de activităţi, de tehnici ocazionate de călătoriile si sejururile de agrement. Denumit in mai multe feluri, turismul de sănătate, turismul balnear reprezintă de fapt deplasarea unor persoane de diferite sexe, vârste şi profesii in staţiuni balneare pentru îngrijirea sănătăţii, odihna si cure de substanţe balneare naturale (ape minerale, nămoluri etc.)

Medicina balneara capătă pe zi ce trece noi valenţe, paralel cu dezvoltarea social-economica si cu creşterea si modernizarea bazei materiale pentru curele in staţiunile balneo-climaterice.

Resursele balneoturistice reprezintă componente determinante ale ofertei balneare, caracteristicile lor cantitative si calitative, determinând modul si nivelul de organizare si amenajare ale structurilor necesare valorificării lor.

Turismul balnear are numeroase valenţe medicale, profilactice, de recuperare dar şi un potenţial economic major. Aspectul acesta reiese atât din activitatea specifica de turism, generatoare de capital, cat si ca generator de economii importante in cadrul bugetului social.

Având in vedere necesitatea dezvoltării acestui segment de turism – turismul de sănătate, cat si gradul avansat de uzura al societăţilor balneare, se impun in mod stringent si obligatoriu, investiţiile ca unic mod de redresare atât din punct de vedere al bazei materiale, cat si a tratamentului balnear.

In ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale si economice, turismul balnear a devenit un segment major al pitei turistice internaţionale, spre care se concentrează importante mijloace materiale si umane, cu o implicare tot mai profunda a ştiinţei si tehnicii, a prestării unor servicii turistice si medicale de o factura complexa si de un înalt nivel calitativ, chemate sa satisfacă cerinţele vitale ale omului modern, determinate de evoluţia condiţiilor de viata si a stării de sănătate a populaţiei.

Turismul balnear reprezintă un sector major in cadrul industriei turistice româneşti, datorita particularităţilor sale specifice. Este cunoscut ca aproape o treime din apele termale si minerale de care beneficiază Europa este concentrata in România, iar efectele acestora pentru sănătate au fost atestate de-a lungul secolelor. Bogăţia românească de factori rezida în doua elemente determinante:

• complexitatea factorilor naturali, respectiv regăsirea in aceeaşi staţiune a factorilor principali de mediu, alături de o gama larga de substanţe minerale de cura, cu efecte polifactoriale benefice;

• existenta in România a tuturor genurilor de substanţe minerale balneare care pot fi utilizate pentru întreaga gama a profilurilor de tratament balnear.

Turismul balnear presupune atât realizarea unor tratamente complexe de recuperare in staţiunile balneoclimaterice, cat si efectuarea de excursii si calatorii in împrejurimi si odihna.

Principalii factori de cura prin care turismul balnear contribuie la ameliorarea stării de sănătate a persoanelor venite la tratament sunt: climatul, apele minerale - sulfuroase, clorurate, uşor iodurate, bromurate, sodiu, calciu, magneziene etc., nămoluri si gazele terapeutice, lacurile cu proprietăţi terapeutice, ape destinate îmbutelierii etc. Rolul profilactic al curelor balneare este bine cunoscut prin creşterea rezistentei generale a organismului dupa tratament.

Funcţia balneoclimaterica a turismului balnear se completează cu cea recreativa. Excursiile in regiune, cu o pondere tot mai însemnata, conferă staţiunilor si o funcţie turistica cu caracter specific. In acest sens pe lângă fiecare staţiune se conturează o arie imediata de interes turistic si o arie apropiata, aceasta din urma formata din celelalte staţiuni si alte obiective turistice.

Dintre toate segmentele de turism, turismul balnear este singura forma de turism care se bazează pe un potenţial permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil si independent de condiţiile atmosferice; deci turismul balnear nu este influenţat de sezonalitate.

CAPITOLUL I

TURISMUL BALNEAR

1.1. TURISMUL BALNEAR IN ROMANIA

Turismul balnear nu se adresează numai celor cu probleme medicale, ci şi celor care vor să se relaxeze, să-şi regăsească vitalitatea şi o bună condiţie fizică, mentală şi spirituală.

Datorită acestui fapt, în ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale şi economice, turismul balnear a devenit un segment major al pieţei turistice internaţionale, spre care se centrează importante mijloace materiale şi umane, cu implicare tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii, a prestării unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un înalt nivel calitativ, chemate să satisfacă cerinţele vitale ale omului modern, determinate de evoluţia condiţiilor de viaţă şi a stării de sănătate a populaţiei.

Turismul balnear este singura formă de turism din ţara noastră care se bazează pe un potenţial permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil. România se înscrie printre ţările europene cu un fond balnear remarcabil. Avem şansa ca 1/3 din apele termale şi minerale de pe continent să se găsească în ţara noastră. Această valoare este accentuată de complexitatea factorilor naturali, respectiv regăsirea în aceaşi staţiune a factorilor principali de mediu, alături de o gamă largă de substanţe minerale de cură, cu efecte polifactoriale benefice şi de existenţa în România a tuturor tipurilor de substanţe minerale balneare care pot fi utilizate în întreaga gamă a profilurilor de tratament balneare.

In cercurile medicale de specialitate din lume este binecunoscut faptul ca România dispune de o mare bogatie de resurse cu valoare terapeutica: ape minerale, mofete, nămoluri si lacuri terapeutice, răspândite pe aproape întreaga suprafaţa a tarii, in diferite zone climatice. Varietatea mare a acestor resurse se datorează asezarii geografice si structurii geologice complexe a scoarţei pamantului tarii noastre. Prezenta lor a permis ca acestea sa fie folosite pentru tratament din vremuri străvechi: astfel, au fost intrebuintate in scop terapeutic izvoarele cu ape minerale termale de la Băile Herculane. In decursul timpului si alte staţiuni balneare ca Băile Felix si Vatra Dornei si-au înscris numele alături de Băile Herculane, reprezentând prin virtuţile curative ale apelor lor minerale, centre de tratament cu renume in zona central-europeana. Mai târziu, o alta statiune din România, Calimanesti-Caciulata, capata o faima internaţionala, apele minerale de aici fiind recomandate in tratamentul bolii renale.

Pe teritoriul tarii noastre exista aproape toate tipurile de ape minerale - oligominerale, alacline, alcalino-teroase, clorurate sodice, iodurate, sulfuroase, carbogazoase, termale etc.- cu o mare varietate in privinta compozitiei chimice, a gradului de mineralizare si a temperaturii lor.

Namolurile terapeutice sunt de tip sapropelic, de turba sau minerale, iar mofetele - emanaţii naturale de gaze terapeutice - conţin bioxid de carbon sau hidrogen sulfurat.