Turismul durabil și influențe asupra mediului

CAPITOLUL I

Dezvoltarea turismului durabil

Turismul aduce un real beneficiu comunităţii, economiei şi mediului înconjurător doar dacă este integrat în toate celelalte aspecte ale vieţii rurale. Fără această integrare, există pericolul real ca turismul

rural să eşueze sau să cauzeze probleme comunităţii.

1.1.Schimbări în zonele rurale

Este vremea schimbărilor rapide în caracterul zonelor rurale în întreaga Europa şi în politica legata de ele. Prin zone rurale întelegem acele zone, aproximativ 80% din teritoriul european, care nu sunt ocupate de oraşe

Zonele rurale variază enorm în specific: de la zonele pre-urbane din jurul oraşelor la pajiştile montane înalte; de la zonele mediteraneene cu măslini şi vii la zonele de păşunat ale renilor din Laponia; de la pusta ungară la ogoarele înverzite ale Irlandei. În dezvoltarea rurală nu exista întrebări şi răspunsuri standard. Totul este în continuă schimbare şi depinde de condiţiile specifice zonei.

Multe din regiunile rurale ale Europei, mai indepartate, marginale sau montane, au pierdut din populaţie de-a lungul unei perioade îndelungate de timp şi acest proces continuă. În aceste locuri economia locală tinde să fie fragila şi cu greu se poate lansa, sunt dificil de susţinut serviciile publice iar tinerii tind să plece. Prin contrast, multe regiuni rurale din apropierea oraşelor si-au schimbat rapid specificul, lucrătorii oraşelor caută noi locuinţe aici iar întreprinderile urbane se muta în siturile “green-field”. În astfel de zone populaţia rurală este tentata să migreze către alte regiuni agricole şi totodata nu-şi poate permite case la preţurile pieţei.

Întreaga Europă rurală, mai mult ca niciodata, este afectată, în mai mare sau mai mică măsura, de schimbarile radicale din agricultura. Până în 1980, rolul principal al regiunilor rurale a fost (din punct de vedere al publicului şi al politicienilor) producerea de alimente.; politica rurală încuraja producerea unei mai mari cantităţi de alimente, la preţuri mici. Două evenimente majore au modificat însă tabloul. În primul rând, la începutul anilor 1980 succesul Politicii Agricole Comune a determinat producerea, pentru prima oara, a unui surplus de lapte, carne, grâu, vin şi produse asociate în spaţiul Uniunii Europene.

In al II-lea rând, în 1989, s-a produs căderea Cortinei de Fier şi a Uniunii Sovietice, eveniment care a eliminat dintr-o lovitura piaţa sovietică de care depindeau agricultorii din Europa Centrala.

Politica europeană referitoare la agricultură s-a schimbat, destul de repede dar dureros, urmare a acestor doua evenimente majore. De asemeni alţi factori au forţat schimbările în politica. Organizaţia Mondială a Comerţului a obligat Uniunea Europeană să reducă suportul financiar acordat fermierilor, precum şi subvenţiile acordate exportului de alimente şi să deschida piaţa europeană spre exterior. Astfel, a crescut preocuparea publică în legatură cu bunăstarea animalelor în ferme, bolile şeptelului şi impactul lor asupra sănătăţii umane

Impactul agriculturii intensive asupra mediului înconjurator.

Din aceste motive precum şi din altele, accentul în politica rurală s-a deplasat de la formula “mai multă hrană la preţuri scăzute” la o mai largă preocupare privind bunăstarea populatiei, economia şi mediul înconjurător în zonele rurale. În particular este o preocupare privind soliditatea şi diversificarea economiei în zonele rurale. Agricultura nu mai este singurul sau chiar sectorul dominant în aceasta economie. Rolul fermierilor s-a schimbat în multe regiuni. Ei încă mai au importanţa ca producatori de alimente dar sunt percepuţi de asemenea ca antreprenori în alte domenii, producători de resurse a căror valoare poate fi adăugată în economia locală, furnizori de spaţii de recreree şi de petrecere a timpului liber, păstrători ai patrimoniului natural şi cultural.

Este într-adevar un context fertil în care turismul rural poate juca un rol important, reprezentând un sector semnificativ în cadrul economiilor rurale diversificate şi o şansă de noi activităţi şi venituri pentru agricultură.