Turismul in Municipiul Bacau

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Turismul in Municipiul Bacau.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 7 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Turism

Extras din document

Municipiul Bacau este resedinta si cel mai mare oras din judetul Bacau. Este traversat de raul Bistrita, care asigura, prin centrala hidroelectrica locala, o parte insemnata a consumului de energie electrica locala. Suprafata municipiului este de 60km², iar populatia este de aproximativ 175.500 de locuitori. Orasul este strabatut de drumurile europene E85 si E57, artere de circulatie europene si nationale ce fac legatura cu Bucuresti, cu nordul tarii, precum si cu Transilvania. Pe cale feroviara legaturile nationale si internationale se realizeaza prin reteaua CFR. Pe cale aeriana, Bacaul dispune de un aeroport international a carui aerogara destinata transportului de marfa si persoane, asigura curse regulate catre diferite destinatii nationale si europene.

Primele urme de locuire in orasul Bacau dateaza din epoca paleolitica, acestora adaugandu-li-se cele din epoca mezolitica si cea neolitica.

Cea mai veche referinta istorica cunoscuta despre oras dateaza din anul 1399, fiind mentionat in Documentul lui Iuga Voda, prin care se da carte de judecata intre spatarul Raducanu cu razesii satului Bratila, din tinutul Bacaului.

Mentionarea orasului pe un act oficial dateaza inca din 1399. In arhivele Vaticanului, pe hartile Evului Mediu precum si in alte documente latine, Bacaul apare sub numele de Bacovia, sau Ad Bacum. Edwige Bestazzi – delegata a Institutului de Cultura Italiana, la inceputul secolului XX - marturiseste ca Bacaul era trecut pe o harta pictata chiar in Palatul Primariei Florenta, sub numele de Bacovia. Acest lucru nu este de mirare, avand in vedere ca la doar cativa kilometri de Bacau, la Sarata, romanii extrageau sare, iar in alte localitati din imprejurimi s-au descoperit vestigii daco-romane, sau chiar mai vechi, lucru ce atesta popularea acestei zone de mii de ani. La Sulta (comuna Agas) avem urmele vechilor aurarii dacice, dupa cum dovedeste N. Densusianu in lucrarea sa “Dacia preistorica”, iar teritoriul Bacaului cuprindea localitati inca de pe timpul pelasgilor ca: Letca si Leiteni, cuvinte derivate din latona si letona, divinitati din timpuri preistorice, sau Tamasidava, denumire scito-dacica.

Orasul Bacau a fost ocupat o scurta vreme de ostile maghiare conduse de Matei Corvin in anul 1467. Localitatea este cunoscuta si datorita importantei sale in relatiile comerciale dintre Moldova, Transilvania si Tara Romaneasca, fiind un iportant punct de vama. In secolului al XV-lea in acest oras s-a stabilit Alexandrel, fiul lui Stefan cel Mare, care a dat ordin pentru construirea Curtei Domnesti si Bisericii Precista, celebre monumente istorice.

La sfarsitul secolului al XIV-lea, Bacaul era bine inchegat ca asezare urbana, una dintre cele mai prospere din intreaga Moldova, avand atributii militare si comerciale foarte importante .

Municipiul Bacau, resedinta judetului cu acelasi nume, se afla in Nord-Estul tarii, in partea central-vestica a Moldovei, la doar 9,6 Km in amonte de confluenta Siret-Bistrita.

Geografic, se afla la interferenta meridianuluide 26° 55' longitudine estica cu paralela de 46° 35' latitudine nordica.

Din punct de vedere administrativ se invecineaza cu comunele Hemeiusi si Saucesti, in Nord, cu comuna Letea Veche, in est, la sud cu comunele Luizi-Calugara, Magura si Margineni. Intre eceste limite orsul ocupa o suprafata de 4186, 23 ha, fiind situat la altitudini de 151-181m.

Pozitia si cadrul natural au favorizat dezvoltarea rapida a asezarii de pe Bistrita, inca din Evul Mediu Bacaul devenind un important nod de intersectie a principalelor artere comerciale din partea central vestica a Moldovei. Drumul Siretului sau Drumul Moldovenesc, care unea orasele baltice cu zona dunareano-pontica, se intersecta cu Drumul Pacurii, ce incepea la Moinesti, cu Drumul Sarii, dinspre Targu Ocna, cu Drumul Brasovului (drumul de jos), cu Drumurile Transilvaniei ce traversau Carpatii Orientali prin pasurile Ghimes, Bicaz, Tulghes, si cu drumul plutelor, pe Bistrita. Toate arterele din NV si SV se indreptau spre bazinele Barladului si Prutului prin nordul Colinelor Tutovei.

Turism

Departe de a fi doar centru comercial-industrial aflat in plina ascensiune, Bacaul este si un oras al traditiilor si al culturii. Obiectivele turistice includ Casa memoriala George Bacovia sau Complexul Muzeal de Stiintele Naturii „Ion Borcea”. Observatorul astronomic al Bacaului este unul dintre putinele din Romania, iar foarte aproape de centrul orasului se afla statuia lui Stefan cel Mare.

In oras se afla si cea mai mare catedrala catolica din Estul Europei, Casa memoriala George Bacovia si Casa memoriala Nicu Enea.

Muzeul de stiinte ale naturii

Prin Decizia nr.284 din 15 mai 1969 seinfiinteaza Muzeul Judetean de Stiintele Naturii cu sediul in municipiul Bacau, str. K. Marx nr. 2, prin scindare din cadrul Muzeului Judetean Bacau.

Incepand cu data de 07 iunie 1993 se schimba denumirea Muzeului de Stiintele Naturiiin Complexul Muzeal de Stiintele Naturii "Ion Borcea" conform Deciziei nr. 105 din 14.05.1993 a Delegatiei permanente a Consiliului Jud. Bacau.

Din octombrie 1986, sediul Complexului Muzeal de Stiintele Naturii "Ion Borcea" s-a mutat in str. Lucretiu Patrascanu nr. 44, actualmente Gh.Vranceanu nr. 44. Imobilul de la aceasta adresa este monument de arhitectura si figureaza in lista Monumentelor, Ansamblurilor si Siturilor Istorice la nr. 0 4 B 0 0 2 7, conform adresei nr. 327 din 30 mai 1996, de la Muzeul Judetean de Arta Bacau, Oficiul Judetean pentru Patrimoniul Cultural National Bacau.

In data de 22 octombrie 1992 se elibereaza Autorizatia de construire nr. 31 de catre Primaria Municipiului Bacau,in urma careiaincepe construirea noului sediu pentru Complexul Muzeal de Stiintele Naturii "Ion Borcea"in Parcul Libertatii (actualmente Parcul Cancicov).

Avand in vedere specificul geografic al zonei de mijloc a Moldovei si natura interferentelor, relatiile omului cu mediul, cu toate implicatiile economice, ecologice, culturale, morale in acest areal, integrat, la randul sau,in ansamblul problemelor lumii de astazi, s-a putut constituiin Bacau spre sfarsitul deceniului al VI-lea o sectie a muzeului regionalin care se prefigurau, prin colectii si directiile cercetarilor, muzeul de biologie moderna de mai tarziu (1968) si semnele prevestitoare ale maturizarii institutiei, devenind Complexul Muzeal de Stiintele Naturii “Ion Borcea”, dupa numele savantului naturalist nascut la Buhoci (langa Bacau) si avandu-si caminul, devenind astazi casa memoriala, la Racova. O data cu cresterea zestrei patrimoniale, formarea cadrelor de specialisti si atragerea unor colaboratori de prestigiu, din cele mai diverse sfere ale cercetarii stiintifice - predominant biologice - s-au diversificat sectiile muzeului. O suita de reuniuni au epuizat o varietate tematica de referinta, tinzand spre o cuprindere problematica globala.

Fisiere in arhiva (1):

  • Turismul in Municipiul Bacau.doc