Turismul rural în Banat

Prima definiţie a turismului datează din anul 1880 şi aparţine lui E. Guy Freuler: ”un fenomen al timpurilor moderne bazat pe creşterea necesităţilor de refacere a sănătăţii şi schimbare a mediului înconjurător, de a trezi şi cultiva sentimentul pentru frumuseţile naturii, de a le îndrăgi, de a se bucura de natură şi în deosebi de a contribui la creşterea bunăstării oamenilor, ca rezultat al dezvoltării comerţului, industriei şi al perfecţionării mijloacelor de transport”.

România dispune de un vast şi valoros potenţial turistic natural şi antropic, ca şi de o bogată tradiţie în domeniul călătoriilor, ceea ce argumentează pe viitor înscrierea turismului între ramurile de bază ale economiei.

Banatul este o veche provincie istorică care cuprinde în ziua de azi zone din România, Serbia (Banatul Sârbesc) și o foarte mică parte din Ungaria. Granițele naturale ale ținutului sunt râurile Mureș și Tisa, Dunărea și Culoarul Timiș - Cerna. Bogăția patrimoniului natural, arhitectural și cultural este dată atât de unicitatea faunei și florei ce se regăsește în parcurile naționale, naturale și rezervații, rețeaua bogată de râuri, lacuri naturale și de acumulare, de prezența fluviului Dunărea și a microdeltei Balta Nera, arhitectura unor clădiri de patrimoniu specifică diferitelor stiluri arhitecturale, dar nu în ultimul rând etnografia și folclorul păstrate nealterate în această regiune. Gastronomia este foarte diversificată și reprezentativă pentru această euroregiune1.

Poziţia geografică a Banatului în partea de vest a României îi asigură funcţia de tranzit turistic prin legăturile ce se realizează între ţările Europei Centrale,de nord şi est cu ţările din sudul continentului, către Orientul Apropiat şi Mijlociu. Banatul este, totodată, deţinătorul unui patrimoniu cultural-istoric la care se adaugă bogatele valori etno-folclorice care atestă evoluţia şi continuitatea de viaţă pe aceste meleaguri, dezvoltarea culturii şi artei specifice bănăţenilor.

Oferta turistică se caracterizează prin activitate, diversitate, complexitate, cu posibilităţi ample de practicare a unor activităţi turistice variate de către toate categoriile de turişti.

1.1. Scurtă prezentare a potențialului natural și antropic cu atracție turistică în Banat

Din punct de vedere a resurselor turistice şi a tipurilor de turism practicate, zona Banat se caracterizează prin varietate şi heterogenitate determinate în primul rând de distribuţia în teritoriu a formelor de relief, care fac cu putinţă o împărţire a judeţelor regiunii în două mari categorii. Astfel, judeţele cele mai dezvoltate din punct de vedere economic, Timiş şi Arad, au un relief preponderent de câmpie, ceea ce face ca turismul bazat pe obiective antropice să fie predominant. În schimb, judeţele mai slab dezvoltate din punct de vedere economic, Caraş-Severin şi Hunedoara, bucurându-se de un relief predominant muntos, au o activitate turistică bazată pe resurse şi obiective naturale2.

1 www.turismland.ro/zona-turistica/banat/atractii-naturale-banat/

2 www.regiuneavest.ro/info/cunoaște-regiunea-vest/turis/

4

Toată zona Banatului are un patrimoniu natural bogat și un potențial antropic spectaculos. Relieful este predominant muntos și foarte divers cuprinzând, pe lângă munți (Munții Țarcu, Munții Cernei, Munții Poiana Ruscă, Munții Banatului, etc) câmpii joase, câmpii înalte și dealuri (dealurile Lugojului, dealurile Lipovei, depresiunea Făgetului, etc). Între formele de relief ale Banatului sunt și doi vulcani stinși, Piatra Roșie și Șumigu. De asemenea, cea mai mare întindere de nisipuri din Europa, astăzi stabilizată și acoperită cu vegetație, Dunele de nisip de la Deliblata (se găsesc in sudul Banatului sârbesc).

Regiunea Banat este valoroasă din punct de vedere al monumentelor și obiectivelor turistice. Potențialul turistic antropic este reprezentat de obiective istorice precum: cetatea Sarmisegetusa, cetatea Ocna de Fier, Cetatea Medievală Severin Cetatea Ardealului, etc; numeroase muzee și case memoriale (Muzeul Satului Bănățean, Casa Memoriala Traian Vuia); monumente istorice şi de artă de factură religioasă (mănăstiri, biserici de zid şi biserici de lemn); castele (Castelul Huniade).

1.2. Formele de organizare și oferta structurilor de primire

Derularea unui management adecvat unei pensiuni rurale presupune păstrarea, pe cât posibil, a unor ocupaţii agricole tradiţionale, a unor obiceiuri, tradiţii autentice, originale. De asemenea, pentru a deveni o afacere de succes, în activitatea turistică este nevoie de spirit comunitar şi de solidaritate colectivă, deoarece doar aşa se pot organiza evenimente şi spectacole locale, se pot valorifica resursele turistice locale, inclusiv cele situate pe proprietăţi private ateliere meşteşugăreşti, unelte şi tehnici de prelucrare tradiţionale etc.). Persistenţa ideii că autorităţile locale trebuie să deţină iniţiativa şi să rezolve problemele comunităţii rurale nu va aduce un progres socio-economic rapid. Deci, managementul propriei afaceri în turism, axată pe contribuţia proprietarului sau a unui administrator, are o importanţă deosebită.

Organizarea turismului rural cuprinde mai multe aspecte: cazare, masă, activităţi recreative. În ceea ce priveşte pensiunile din arealul cercatat, acestea dispun de apă curentă prin foraje proprii iar canalizarea este dirijată spre fose septice ecologice. Spaţiile de cazare respectă normele în vigoare impuse privind spaţiul minim de locuit. Promovarea turismului rural este în judeţul Caraş-Severin pe o pantă ascendentă, tipărindu-se numeroase pliante şi chiar un ghid turistic foarte complex ce cuprinde oferta de cazare pe întreg arealul judeţului. Site-ul consiliului judeţean are un spaţiu dedicat turismului cu prezentări de trasee şi obictive turistice importante. S-au deschis două centre de informare turistică la Gărâna şi la Sasca Română