Turismul Rural in Comuna Bran

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Turismul Rural in Comuna Bran.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 15 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Turism

Extras din document

Turismul rural, ecologic si cultural în comuna Bran

Pe baza experienteiternationale si a practicilor întâlnite în ultimii ani, în România sunt considerate ca favorabile dezvoltarii turismului zonele montane, litoralul si Delta Dunarii, iar prin actiunile desfasurate de asociatiile ce au ca obiect de activitate turismul rural si agroturismul, numarul zonelor si localitatilor rurale atrase în circuitul turistic a crescut.

Dupa 1990, odata cu întelegerea importantei turismului rural si agroturismului si corespunzator cu elaborarea unor reglementari legate de dezvoltarea acestora, primele gospodarii omologate au fost în zona Moeciu – Bran – Rucar. În acest context, studierea experientei satului turistic Bran este în masura sa ofere elemente de referinta pentru dezvoltarea în aceasta directie a altor localitati si pentru promovarea turismului rural pe piata internationala.

I. Prezentarea generala a zonei Rucar - Bran

Branul este poarta naturala deschisa la trecerea din Transilvania în Muntenia si culoarul dintre Muntii Bucegi si Piatra Craiului, învecinându-se cu Tara Bârsei în nord si nord-est, la sud si sud-est cu Dâmbovita si Valea Prahovei. Din punct de vedere al cadrului natural, zona se prezinta ca o depresiune înalta între 800 – 1.000 m cu orientare NE-SV ce este delimitata de valea râului Barsa, Muntii Piatra Craiului (cu vârfuri de peste 2.000 m – Vârful Omu 2239 m).

Depresiunea este o platforma cu structuri de conglomerate si calcar în nord, forme carstice în sud, întinzându-se catre bazine la Dragoslavele, despartite de pasul Giulava (1290 m). În zona În zona se remarca un contrast între plaiurile prelungi si vaile puternic adâncite de forme carstice: chei (Valea Rudaritei, Valea Cheii), sohodoale, lapiezuri (Giuvala, Fundatica), ponoare, izbucuri (Rudarita, Fundatica), doline (Fundata), polii (Obârsia vaii Izvorului), pesteri (pestera Liliecilor), etc.

Localitatea Bran se afla în partea de SV a judetului Brasov, la intrarea în culoarul Rucar-Bran si are altitudini cuprinse între 700-900 m. Branul se afla la o distanta de 27 km de Brasov pe DN 73; 109 km de Pitesti; 57 km de Câmpulung; 179 km de Bucuresti pe drumul european E60. Accesul pe cale ferata se face folosind reteaua Bucuresti-Brasov (166 km) si Brasov-Zarnesti (cca. 30 km).

Comuna Bran, atestata pentru prima data în 1367, este specifica satului montan românesc si este formata din 5 sate: Poarta, Predelut, Sohodol, Simon, având centrul comunal în satul omonim.

Aceasta regiune are o clima temperata de depresiune intramontana cu veri racoroase si ierni reci. Temperatura medie anuala este de 5°C, iar în zonele vecine se înregistreaza valori cuprinse între 4°C (Rucar), 7°C (Brasov), 8°C (Câmpulung). În luna iulie, care este cea mai calduroasa din an, temperatura ajunge la 25-27°C, iar în luna ianuarie temperatura variaza între -10 si -15°C. Zona Bran este bogata în precipitatii, numarul mediu al zilelor ploioase fiind de 120 zile/an. În sezonul rece, numarul mediu de zile cu ninsoare este de 60 zile/an, iar grosimea stratului de zapada este de 40-50 cm (propice practicarii sporturilor de iarna). Vânturile predominante în zona au o viteza de 3-5 m/s.

Din analiza acestor factori climatici reiese amplitudinea termica redusa, adapost de vânturi puternice, strat de zapada bogat si îndelungat, ceea ce arata ca aceasta zona are valente turistice deosebite.

Reteaua morfo-hidrografica din regiune este desfasurata conform orientarii reliefului catre bazinul Transilvaniei si spre Câmpia Româna. Exista ape de adâncime si de suprafata. Apele de adâncime reprezentate de izvoarele aflate la contactul dintre munti si culoarul Rucar-Bran, ele fiind slab mineralizate si cu o potabilitate buna. În cadrul apelor de suprafata, culoarul Rucar-Bran-Dragoslavele, are rol de cumpana de ape între bazinul muntean si cel transilvan. Sunt doua râuri colectoare: Bârsa – în sectorul nordic si Dâmbovita în sud

Din punct de vedere al florei si faunei perimetrul se afla în cadrul padurilor de fag ce se amesteca la limita inferioara cu gorunul si la cea superioara cu coniferele. Padurile compacte de molid sau amestec de fag si brad apar în Muntii Piatra Craiului, Leaota si Bucegi, în special la altitudini de 1400 – 1700 m, iar la altitudini înalte exista jnepeni, ienupari, flora subalpina si alpina. Izolat apar portiuni de larice, tisa, amestecate cu molid, fag, dar din cauza poluarii pajistile si fânetele înlocuiesc acum zona de padure. Sunt considerate monumente ale naturii: floarea de colt, garofita Pietrii Craiului, bulbucii de padure, sângele voinicului.

Fauna este reprezentata în special în Muntii Piatra Craiului si Bucegi de exemplare ca: lupul, capra neagra, ursul, mistretul, veverita, râsul, vulpea, etc. Avifauna este reprezentata de: cocosul de munte, ierunca, acvila de munte, ciocanitoarea, cinteza, pitigoiul etc. În apele de munte traiesc pastravi, scobari, clean, boistean.

Toate aceste elemente pot reprezenta motivatii pentru practicarea diferitelor forme de turism: în rezervatii, speologic, stiintific, etc.

Din punct de vedere al cadrului socio-economic, Branul se defineste ca fiind un sat agrar, cunoscuta fiind traditia locuitorilor în cresterea animalelor.

Pozitia si forma satelor sunt o dovada elocventa a adaptarii la formele de relief. Pe platforme sunt amplasate satele Fundata, Sirnea si Magura, iar pe terase si coaste, ferite de inundatii, sunt asezate satele Moeciu, Sbârcioara, Simon, Bran Poarta. Aceste localitati fac parte din categoria satelor de tip risipit cu gospodariile cunoscute sub forma arhaica de “casa cu curte” întâlnite si în alte zone de munte ale României, precum si în Europa, unde poarta denumirea de “gospodarie cu ocol întarit”. Ocupatiile de baza ale locuitorilor din acest perimetru sunt cresterea animalelor, lucrul la padure, atât în munti cât si prin pendularea între munte si câmpie. Predominanta a fost cresterea vitelor în propria gospodarie cu “varatul” la munte, la stânele apartinând obstei satului si iernatul în gospodarie si la “hodai”.

Agricultura se practica pe scara mai redusa datorita terenului slab productiv si a climei reci, iar lucrul la padure a fost si ramâne ocupatia de baza a celor din zona. Un loc important în economia acestui sat îl ocupa mestesugurile si industriile taranesti legate mai ales de prelucrarea lânei. Tesutul este practicat în fiecare gospodarie, iarna, la razboi, realizându-se cunoscutele taluri “în vergi” în alternanta cromatica alb-negru, “saricile” sau straiele din lâna turcana cu firul lung, etc. În cadrul mestesugurilor se mai remarca si prelucrarea lemnului pentru mobilier.

Alt aspect al vietii satelor din acest spatiu îl constituie târgurile de tara bianuale (la 9 august Târgul Pantelimonului, la 21 noiembrie Târgul Arhanghelului), unde participa alaturi de braneni si locuitorii din zonele Muscel, Sibiu, Tara Oltului, Tara Bârsei, etc.

Fisiere in arhiva (1):

  • Turismul Rural in Comuna Bran.doc