Turismul rural în franța

An de an, statisticile demonstreaza ca turismul in spatiul rural a facut tot mai multi adepti. Numeroase ratiuni sunt invocate pentru a explica aceasta evolutie: influenta ideilor ecologiste, dorinta de a se sustrage structurilor turistice clasice, cautarea unui cat mai bun calitate / pret.

Turismul rural cuprinde toate activitatile turistice desfasurate in lumea satului (mediul rural) dincolo de zonele atinse de statiunile litorale sau montane.

In unul din rapoartele Eurogîtes (anul 1996) se preciza ca din cei 88 % europeni ce voiajeaza, 25% isi petrec vacanta la tara.

In acceptiunea Organizatiei Mondiale a Turismului si a multor organizatii europene de turism rural, turismul rural este „o forma a turismului care include orice activitate turistica organizata si condusa in spatiul rural de catre populatia locala, valorificand resursele turistice locale (naturale,cultural-istorice,umane) precum si dotarile, structurile turistice, inclusiv pensiunile si fermele agroturistice.”

Aceasta definitie are o serie de trasaturi specifice ce caracterizeaza activitatile turismului rural:

- localizarea in zonele rurale(existenta in localitatile rurale);

- construirea produsului turistic in mod functional, bazat pe caracteristicile lumii rurale(spatiul deschis, contact cu natura, traditii, organizare si practici traditionale);

- ruralitatea ca scala( din punct de verede al cladirilor si a amenajarilor –de obicei la scara mica conservandu-se infrastructura rurala);

- caracterul traditional(cresterea domoala si organica in legatura cu familiile locale avandu-se in vedere pastrarea fuctionalitatiirurale si conservarea modului de viata rural);

- diversitatea formelor de prezentare, functie de :mediile rurale si economice, istoric si asezare( pastrandu-se identitatea culturala specifica).

Un grup de cadre didactice din Academina de Studii Economice, Bucuresti, care în incercarea de a realiza o definitie intr-o exprimare minimul de cuvinte – maximul de informatie au consultat surse din literatura de specialitate engleza, franceza, germana si spaniola, pe care mai apoi le-au armonizat astfel: „Turismul rural ca o forma concentrata pe destinatii in spatiul rural, dispunand de o structura finctionala de cazare si de alte servicii eterogene”.

Potrivit formelor de manifestare si practicii mondiale, trasaturile turismului rural ar putea fi:

- apropierea de natura;

- absenta multimii (de semeni);

- liniste;

- un mediu ambiant „nemecanizat”;

- contracte personale (in opozitie cu irationalismul si anonimatul urbanului);

- senzatia de continuitate si stabilitate, de traire a unei istorii, vie si trainica;

- posibilitatea de a cunoaste indeaproape locuri si oamenii acelor locuri;

- contactul nemijlocit cu autoritatile locale, cu preocuparile si activitatea specifica zonei;

- cunoastenerea indeaproape a afacerilor ce se fac pe plan local;

- posibilitatea prelevarii de imagini legate de identitatea indivizilor comunitatii;

- sansa integrarii in comunitate pe perioada sejurului.

Turismul rural in Franta

Numele de Franţa provine de la denumirea latină Francia care înseamnă tarâmul Francilor. Francia desemna la origine o regiune din nordul Europei, populată, sau mai degrabă dominată de către poporul războinic germanic ce se numeau ei înşişi Franci. Astfel, Francia la origine nu avea o conotaţie geo-politică, ci mai mult geografică sau sociologică, similară cu termenele actuale Maghreb sau Balcani.

Franța este divizată din punct de vedere adminisatrativ în 26 de regiuni: 22 se găsesc în cadrul Franței metropolitane (21 situate în partea continentală plus Corsica), iar patru sunt regiuni de peste mări. Aceste 26 de regiuni se subdivid în 100 de departamente fiecare având asociat un cod ce îndeplinește o serie de funcții administrative, spre exemplu primele cifre din codul poștal, parte a numerelor de înmatriculare, etc. Patru dintre aceste departamente, departamentele de peste mări, sunt simultan regiuni de peste mări dar sunt parte integrantă a Franțai și a Uniunii Europene. Departamentele se subdivid și ele în 342 de arondismente alcătuite din 4.035 de cantoane și 36.682 de comune. Trei comune, Paris, Lyon și Marsilia sunt subdivizate la rândul lor în arondismente municipale.

Regiunile, departamentele, și comunele sunt cunoscute drept "colectivități teritoriale" (collectivités territoriales), deținînd ca atare consiliu și executiv propriu, în timp ce arondisementele și cantoanele sunt doar diviziuni administrative.

Pe lângă cele 26 de regiuni și 100 de departamente, Republica Franceză este alcătuită și din cinci colectivitați de peste mări, din care Noua Caledonie are un statut special, și trei teritorii speciale nelocuite. Colectivitățile și teritoriile de peste mare sunt părți ale Republicii Franceze, dar nu fac parte din UE. Teritoriile din Pacific continuă să folosească francul CFP, al cărui valoare este raportată la euro. În contrast, cele patru regiuni și departamente de peste mare, foloseau francul francez, iar acum folosesc moneda euro.

Franța mai are sub control un număr de insule nelocuite în Oceanul Indian și în Oceanul Pacific: Bassas da India, Clipperton, Europa, Glorioso, Juan de Nova, Tromelin.

Suprafata Frantei este de 551 500 km2. Populatia este foarte mare fata de cea a Romanie, Franta avand 57.206.000 milioane de locuitori. Paris are 9 319 000 loc aglomeratia fiind urbana.

In Franta sunt 57 206 000 locuitori, natalitatea este de 13,3 ‰. Mortalitatea este de 9,2 ‰, iar populatia urbana reprezinta 74 %.

Aglomeratii principale urbane se inregistreaza in: Lyon (1 262 mii locuitori), Marseille (1 087 mii locuitori), Lille (950 mii locuitori), Bordeaux (685 mii locuitori), Toulouse (608 mii locuitori), Nantes (491 mii locuitori), Nice (475 mii locuitori), Toulon (438 mii locuitori), Grenoble (400 mii locuitori), Strasbourg (388 mii locuitori) si Rouen (380 mii locuitori).

Francezii sunt 3,6 milioane. Imigrantii reprezinta 6,3% din populatia tarii (dintre care 22% portughezi, 20% algerieni, 14% spanioli, 13% italieni, 8% marocani, tunisieni, iugoslavi, turci, senegalezi si malieni.

Cele mai mari densitati ale populatiei se inregistreaza in regiunea pariziana (890 locuitori/km2 ,adica 2% din suprafata Frantei si 19% din populatia tarii), in regiunea Nord-Pas de Calais (320 locuitori/km2), Marseille-Nice (290 locuitori/km2), Lyon-St Etienne (280 locuitori/km2) si in Alsacia (196 locuitori/km2). Valori mult sub media pe tara se intalnesc in Auvergne si Franche-Comté (50-70 locuitori/km2), in Champagne-Ardenne (52 locuitori/km2), in regiunea Limousin (43 locuitori/km2) si in insula Corsica (30 locuitori/km2).

Culte prezente in Franta: catolicism 90%, protestantism, islamism si iudaism