Valea Sebesului

Imagine preview
(6/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Valea Sebesului.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 16 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Viorel Dumitru

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Turism

Extras din document

PREZENTARE GENERALA

De un farmec aparte, Valea Sebesului sau a Frumoasei, a fost din vremuri stravechi vatra de asezari umane. Renumita prin frumusetile sale naturale, prin bogatia si varietatea florei si faunei, Valea Sebesului reprezinta o zona de mare atractie turistica, aflata la confluenta dintre zonele etnofolclorice Tara Motilor si Marginimea Sibiului. Acest lucru îsi pune amprenta asupra obiceiurilor, traditiilor, acestea având un specific aparte, chiar daca nu reprezinta o zona etnofolclorica distincta.Portul popular din Valea Sebesului este caracterizat printr-o combinatie simpla, sobra si de o deosebita eleganta de alb-negru, iar obiceiurile folclorice, specifice regiunile muntoase, sunt legate de modul de viata al oierilor. Una din formele artei populare, au trecut cu o mare larga raspândire în Valea Sebesului, dar care în prezent a ajuns mai putin reprezentata, este olaritul. Folosite, înca din stravechi timpuri, pentru pregatirea hranei sau pastrarea alimentelor, vasele de lut au ajuns sa ocupe, cu timpul, si un loc important ca elemente de podoaba pentru înfrumusetarea locuintelor. Valea Sebesului este acoperita cu paduri si prelucrarea lemnului a fost din vremuri stravechi o ocupatie de baza a locuitorilor. În zona Sebesului se lucreaza o mare gama de obiecte de lemn legate de viata si munca pastoreasca. Acestea sunt doar câteva elemente care sustin dezvoltarea turistica a Vaii Sebesului, cel mai important dintre ele fiind totusi resursele naturale care atrag prin peisaje montane, alpine de mare pitoresc, circuri glaciare care adapostesc lacuri spectaculoase, fond cinegetic si piscicol reprezentativ, bioclimat tonic stimulent puternic aeroionizat negativ, rezervatii si monumente ale naturii cu valoare stiintifica aparte. Îmbinarea elementelor mentionate anterior pot duce la conturarea unei oferte agroturistice reale în localitatile din Valea Sebesului (municipiul Sebes, comunele Sasciori, Sugag si Jina), comparabila din punct de vedere competitiv cu alte zone cu traditie îndelungata.

CADRUL NATURAL

Râul Sebes formeaza una dintre cele mai atragatoare si pitoresti vai carpatine din România având o lungime de aproape 100 km si o suprafata a bazinului de 1289 kmp. Strabate partea centrala a Carpatilor Meridionali, în portiunea unde acestia prezinta cea mai mare latime. În zona superioara, Sebesul poarta denumirea de „Frumoasa”. Punctul de izvor se considera a fi la o altitudine de circa 2000 m pe versantul sudic al Vârfului Cindrel (2244 m). De la caracterul sau navalnic, Sebesul si-a primit numele actual, care are semnificatia de „Râul Repede” si provine de la cuvântul maghiar sebes („repede”), denumire data în evul mediu de populatia si administratia maghiara. În drumul sau de la izvoare si pâna la varsarea în râul Mures, Sebesul strabate trei forme de relief distincte si anume: munti, dealuri piemontane si culoare depresionare cu terase. Formele de relief respective influenteaza pregnant ceilalti factori naturali si antropici, determinând o etajare clara a climei, vegetatiei, faunei cât si a modului de dispunere a asezarilor omenesti si a utilizarii diferite a terenurilor.

RELIEFUL

- Unitatile montane

Cea mai mare suprafata a bazinului Vaii Sebesului, respectiv cursul superior numit Frumoasa si cel mijlociu, cuprinde partea de vest a MuntilorCindrel (vf.Cindrel – 2244 m), estul Muntilor Sureanu (vf. Sureanu – 2059 m) si o mica portiune din vestul Muntilor Lotrului (vf. Steflesti – 2242 m). În acest spatiu larg, relieful este reprezentat printr-o succesiune de culmi prelungi ce coboara treptat din vârfurile situate la peste 2000 m altitudine pâna la aproximativ 650 – 700 m. Acestea sunt separate de o retea numeroasa de vai, ce au dat nastere unor versanti slab ori puternic înclinati. Marea majoritate a culmilor fac parte dintr-o serie de trepte largi, ce coboara lin de la sud spre nord, reprezentând resturi din cele trei platforme de eroziune bine conservate în tot lantul carpatic: Borascu, Gornovita si Râul Ses. În partea centrala a culmilor principale din cele trei masive muntoase, la înaltimi de peste 1900 m, au fost sculptate de ghetari 15 circuri glaciare. Conditiile de relief si de altitudine au fost mai putin favorabile dezvoltarii fenomenelor glaciare de felul celor lasate de ghetarii cuaternari în Muntii Fagaras, Parâng si Retezat. Ca urmare, pe versantul nordic si estic al culmii Serbota – Frumoasa – Cindrel s-au format patru circuri glaciare: Gropata, Iezerul Mic, Iezerul Mare si Iujblea, dintre care doua adapostesc lacuri glaciare, de la care le provine si numele.În Muntii Lotrului exista opt circuri glaciare, dintre care trei sunt pe latura nordica sub vârful Steflesti si cinci pe latura sudica sub vârfurile Piatra Alba, Cristesti si Contu Mare. În Muntii Sureanu se afla doar trei circuri si anume Auselu, Sureanu si Cârpa, ultimele doua având si lacuri glaciare de dimensiuni restrânse.

Fisiere in arhiva (1):

  • Valea Sebesului.doc

Alte informatii

Potentialul zonei Valea Sebesului, Analiza SWOT, Propuneri de noi structuri turistice