Valorificarea potențialului turistic al stațiunii Sovata

Valorificarea potentialului turistic al statiunii Sovata

1. Prezentare generala

1.1 Scurt istoric

Primul document care aminteşte de Sovata ca loc de cura este o scrisoare din anul 1597 a lui Mihail Korniş, prin care acesta pune în evidenţa efectele terapeutice ale apei sărate, invitîndu-1 aici pe Báthory István, din Polonia, pentru tratament.

In secolul al XVIII-lea, locuitorii din satul Sovata şi din împrejurimi întrebuinţau apa sărata pentru băi.

Pe la 1800, pe locul de azi al Lacului Ursu, înainte de prăbuşirea terenului, existau două lacuri mici, unul cu apă sărata care se încălzea vara de la soare şi altul, cu apă rece. în primul, oamenii făceau baie pentru a se trata de diferite boli.

In 1876 s-a primit autorizaţia ca apa lacurilor sa fie utilizată pentru băi, iar în 1884, Sovata a fost atestata oficial ca staţiune balneară. Între timp, natura a lucrat dînd naşţere fenomenului de heliotermie în Lacul Ursu.

În 1901, după obţinerea atestarii de staţiune balneară, a fost înfiinţată staţiunea Sovata de Sus (adică staţiunea de azi).

În 1902 s-a obţinut autorizaţia ca apa sărată a lacurîlor şi izvoarelor să fie folosită în scopuri terapeutice.

După primul război mondial se aflau în Sovata două hoteluri cu 32 şi respectiv 18 camere, 74 vile cu un total de 417 camere şi 510 paturi de închiriat, două restaurante, o cofetarie, o sală de lectură. În jurul Lacului Ursu se găseau 130 cabine pentru dezbrăcat (mai puţine erau la lacurile Aluniş şi Negru) şi 22 cabine pentru băi calde (apa caldă, încalzita la soare, era pompată din lac). 0 sală de dans, un teren de tenis, canotajul pe Lacul Ursu, mici excursii în împrojurimi constituiau posibilităţile de distracţii. Staţiunea funcţiona între 1 iunie şi 30 septembrie.

În 1932, în staţiune existau patru hoteluri şi 110 vile, cu 1 600 camere şi 2 600 paturi, activitatea fiind sezoniera, între 15 mai şi 30 septembrie.

Perioada celui de-al doilea război mondial a însemnat o stagnare în dezvoltarea staţiunii.

În 1970 - 1980 staţiunea a cunoscut cea mai înfloritoare perioadă de dezvoltare şi de modernizare.

Pe versantul estic, în faţa Lacului Ursu, începînd cu anul 1970, Ministerul Turismului a construit un grup de patru hoteluri de cură modernizate ("Aluniş", "Sovata", "Făget", "Brădet'1), totalizînd cca 1100 locuri de cazare, iar cooperaţia meşteşu-găreasca a dat în folosinţă, în anul 1982. Puţin mai la sud, hotelul CASCOM cu 150 locuri. De asemenea, s-a mărit capacitatea de cazare la popasurile turistice "Stîna de Vale" şi "Tivoli".

Toate aceste realizări sînt în strînsă legătură cu dezvoltarea localităţii Sovata care, din anul 1955, cînd a fost declarată oraş, cunoaşte o continuă ascensiune economica. în anul 1987, oraşul Sovata, inclusiv localităţile componente, număra 11 800 locuitori.

Astazi staţiunea Sovata ocupă un loc de frunte în rîndul staţiunilor balneoclimatice din Romania, bucurîndu-se de un strălucit renume nu numai în ţară, ci şi peste hotare, de unde, an de an, vin tot mai mulţi turişti pentru cura în această "oază de sanătate" .

Legenda Lacului Ursu: Lacrimile Zanei

Traia o frumoasa zană în padurea aflata în apropierea localităţii, într-o poiana minunată. Aceasta a zărit odată un cioban secuiesc şi s-a îndrăgostit de el. Dupa legile zanelor n-avea voie însă să se întalnească cu acest flăcău, astfel a ascultat în fiecare noapte cantecul de fluier al acestuia. N-a rezistat mult şi a hotărat ca se va întalni cu flăcaul. S-a coborat în vale unde a văzut flăcăul sărutandu-se cu o fata. Zana s-a enervat atat de tare, încat a transformat flăcăul şi olile într-o stană. Aceasta a umblat numai în munţi, iar din rămăşiţele voalului său au crescut flori care au cuprins munţii. Palatul zanei s-a ars şi s-a scufundat pentru ca aceasta a lăsat focul aprins. A plans cu atatea lacrimi încat a crescut un parau, apoi un lac. Aşa s-a născut lacul fiind încălzit din jos de vatra zanei .

1.2 Asezare geografica

Statiunea Sovata se afla pe cursul superior al raului Tarnava Mica, in Depresiunea Praid-Sovata, la poalele dinspre sud-vest ale Muntilor Gurghiu (Carpatii Orientali), altitudine 475-530 m, 60 km est de municipiul Targu Mures.

1.3 Caile de acces

Se poate ajunge cu masina pe DN13A Balauseri-Sovata iar cu trenul prin linia de cale ferata 307 Blaj-Tarnaveni-Praid. Se invecineaza la nord cu dealul Cireselu de 912 m, la est cu dealul Stejaru de 649 m, la nord-est cu dealul Becheci sau Biches de 1080 m, iar la nord-est cu Masivul Gurghiu, varful Saca de 1777 m.

Distantele fata de principalele orase:

* Alba Iulia - 144 km

* Brasov - 184 km

* Bucuresti - 346 km

* Cluj Napoca - 149 km

* Craiova - 355 km

* Focsani - 296 km

* Iasi - 262 km

* Ramnicu Valcea - 237 km

* Sibiu - 144 km

* Timisoara - 361 km

* Targu Mures - 47 km