Valorificarea potențialului turistic din Olt

I. Localizarea si caracterizarea socio-economica a judetului Olt

Judetul Olt este situat în partea de sud a tarii, pe cursul inferior al râului care i-a dat numele si face parte din categoria judetelor riverane fluviului Dunarea. Prin portul dunarean Corabia are iesire la Marea Neagra. Suprafata totala de 5.498 km²., reprezentând 2,3% din teritoriul tarii, situeaza judetul pe locul 22 la nivelul României ca suprafata. Din punct de vedere al populatiei, judetul ocupa locul 18 cu 477292 locuitori având o densitate de 87 locuitori/km².Gradul de urbanizare al judetului fiind de aproximativ 32%.

Vecini:

- Nord – judetul Valcea

- Est – judetele Arges si Teleorman

- Sud – fluviul Dunarea pe o distanta de 45 km, care-l desparte de Bulgaria

- Vest – judetul Dolj

Orasele din judet sunt:Slatina-municipiu,resedinta judetului Olt,Caracal-municipiu, fosta resedinta a judetului Romanati,Bals,Corabia-port la Dunare,Scornicesti,Draganesti-Olt,Piatra Olt -nod de cai ferate si Potcoava.

Castigul salarial nominal mediu net lunar in judetul Olt (ron/salariat)

Anul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Total economie 156 224 306 388 493 584 707

Hoteluri si restaurante 74 96 203 201 300 393 393

Din tabel se observa o crestere aproximativ uniforma de la an la an a salariului net mediu lunar in judetul Olt pe intreaga economie.

Din punctul meu de vedere consider ca judetul Olt are un potential ridicat datorita pozitie geografice el fiind strabatut de raul Olt si in partea de Sud de catre Dunare avand chiar si un oras port la Dunare:Corabia si un nod de cai ferate la Piatra Olt.De asemenea din punct de vedere industrial judetul prezinta o importanta deosebita, uzina ALRO din Slatina fiind unul din cei mai importnati producatori de aluminiu din Europa, de asemenea tot in acest oras se mai gasesc si alte uzine cum ar fi cele Pirelli si Cord ,cea din urma fiind detinuta 80% tot de catre italienii de la Pirelli si 20% de catre cunoscutul producator de anvelope Continental.

II. Prezentarea potentialului turistic al judetului Olt

Prezentarea resurselor naturale:

Relief: Este centrat pe valea inferioara a Oltului si teraselor sale si este format din câmpii si dealuri nu prea înalte. De la limita de nord a judetului pâna în apropiere de Slatina se întâlneste zona de dealuri, apartinând Podisului Getic si care ocupa o treime din suprafata judetului. La sud de Slatina pâna la Dunare se desfasoara o parte a Campiei Române, cu urmatoarele subunitati de câmpie: Câmpia Romanatilor, Câmpia Boianului si Câmpia Burnazului. Altitudinea reliefului coboara în panta lina de la Vitomiresti, catre Dunare pâna la Corabia, ceea ce confera o expozitie sudica însorita. Valea Dunarii, orientata est-vest, domina malul românesc si prezinta terase întinse. Valea Oltului reprezinta o adevarata axa a teritoriului judetului. Terasele Oltului se remarca prin întinderi mai mari pe partea dreapta a vaii, începând din nordul judetului pâna la Dunare si pâna la Draganesti pe partea stânga unde sunt bine dezvoltate terasele înalte: Coteana 80-90 m si Slatina 50-60m.

Clima: este temperat-continentala, mai umeda în partea de nord si mai arida în partea de sud. Punctul cel mai friguros etse la Caracal datorita curentilor reci din estul Câmpiei Române care îsi au punctul terminus în aceasta zona, iar punctul cel mai calduros este la Corabia.

Retea hidrografica: Axul principal al retelei hidrografice îl constituie râul Olt care strabate judetul pe la mijloc de la nord la sud, pe o lungime de 143 km. Râul Olt primeste ca afluenti principali: pe dreapta râul Oltet, iar pe stânga câteva râuri cu debit foarte mic cum sunt: Tesluiul, Dârjovul. În partea de nord, judetul Olt este brazdat si de râul Vedea, cu afluentul de pe partea dreapta Plapcea. Pe o distanta de 45 km, partea de sud a judetului este udata de apele Dunarii, care colecteaza întreaga retea hidrografica a judetului.

Fauna se compune din vegetatia lemnoasa: garnita(Quercus frainetto),carpenul(Carpinus betulus), stejarul (Quercus robur), gorunul (Quercus petrea ssp. dalechampii), paltinul (Acer platanoides), ulmul de câmp (Ulmus minor), parul paduret (Pyrus pyraster), marul paduret (Malus silvestis), salcâm (Robinia pseudocacia) si alte specii de diverse esente moi sau tari.

Vegetatia ierboasa este reprezentata de aproximativ 246 specii, cele mai bine reprezentate fiind genurile Poa sp., Carex sp., Vicia sp., Allium sp., si specii considerate rare în flora judetului marul paradis (Malus pumila), Genista jannensis, Vicia peregrina, Myrrhoides nodosa, Physospermum cornubiense, bujorul românesc (Paeonia peregrina var. romanica) monument al naturii, brândusa galbena (Crocus