Zona Agroturistica Bucovina

Imagine preview
(6/10 din 3 voturi)

Acest referat descrie Zona Agroturistica Bucovina.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 13 fisiere doc de 38 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Turism

Cuprins

Introducere 1
Capitolul 1. Zona turistică Bucovina 2
1.1 Date generale 2
1.2 Potenţialul turistic 3
1.3 Mâncare tradiţională 11
1.4 Meşteşuguri 13
1.5 Costumul popular 14
1.6 Festivaluri 15
Capitolul 2. Pensiunea agroturistică Maria 18
2.1 Suprafaţa camerelor 19
2.2 Tarife de cazare 20
2.3 Meniu 21
2.4 Agrement 24
2.5 Ferma pensiunii 26
Bibliografie 27
Anexe 28

Extras din document

INTRODUCERE

Când rosteşti Bucovina, gândul îţi zboară la meleagurile pline de o frumuseţe rară, la ,,dulcea Bucovină cu pomi roditori şi mândrii feciori,, la mănăstirile ridicate de voievozii vremii, la cadrul secular al Slatioarei, la Obcinele domoale, la semetia Rarăului şi Pietrele Doamnei, la Cetatea de Scaun şi la muzeele încărcate de istorie ale vremurilor de slavă ale acestor ţinuturi pitoreşti.

Bucovina este una dintre zonele României care se deosebeşte printr-o cultură populară impresionantă şi încă vie, materializată în arhitectură populară, port, meşteşuguri tradiţionale, numeroase obiceiuri calendaristice şi obiceiuri din ciclul vieţii. Bucovina înseamnă o largă şi preţioasă paletă de bogăţii naturale ce simulează potenţialul de creativitate, înseamnă frumuseţea plaiurilor şi ospitalitatea gospodăriilor, diversitatea cinegetică adăpostită de patrimoniul forestier ce acoperă peste 52% din acest minunat colţ al ţării.

Istoria acestui ţinut porneşte de pe timpul dacilor, însă la jumătatea secolului XVI-lea Bogdan Voievod este recunoscut ,,întemeietor şi legiuitor al ţării,,. În 1775 devine parte a Imperiului Austro-Ungar în a cărui componenţă rămâne până în 1918 când a avut loc Marea Unire. Numele de Bucovina i-a rămas din perioada ocupaţiei Imperiului Austro-Ungar când i-a fost atribuită denumirea de Ţara Fagilor.

Zona este presărată pe toată întinderea ei de mănăstiri şi biserici, cele cu o valoare deosebită fiind construite în timpul domniilor voievozilor Ştefan cel Mare şi Petru Rareş, între sec. XV-XVI. Aflate în patrimoniul UNESCO şi premiate cu Mărul de Aur în anul 1975 de către Uniunea Internaţională a Jurnaliştilor şi Scriitorilor din Turism, mănăstirile cu fresce interioare şi exterioare- Voroneţ, Humor, Moldoviţa, Suceviţa, Arbore, constituie principala atracţie turistică pentru această zonă.

Prin Obcinele Bucovinei se defineşte o unitate geografică al cărui specific este dat de o succesiune de culmi paralele, prelungi, puţin înalte, împădurite, separate de văi largi, de pajişti întinse şi intens urbanizate.

La originea acestei denumiri geografice stă totuşi toponimul de obcină, frecvent folosit şi astăzi de populaţia locală şi care prin generalizare geografică a fost extins ulterior în întreaga regiune din N-E Carpaţilor Orientali.

Capitolul I

ZONA TURISTICĂ BUCOVINA

Fig.1.1 Bucovina

1.1 Date generale

a) Aşezare geografică - Regiunea Bucovina se găseşte în partea de N a României, în N-V zonei turistice Moldova, pe malul drept al râului Suceava. Bucovina aparţine numai judeţului Suceava, limita istorică dintre Imperiul Austro-Ungar şi Moldova fiind Valea Sucevei.

b) Căi de transport :

• Transportul feroviar – pe teritoriul judeţului Suceava trece magistrala Bucureşti-Suceava- Vicşani (punct de vamă) care se continuă spre Ucraina şi Polonia;

• Transportul rutier – întraga regiune este străbătută de o reţea densă de drumuri rutiere modernizate. Capitala ţării se găseşte la o distanţă de 450 km faţă de oraşul Suceava;

• Transportul aerian – este deservit de aeroportul de la Salcea (la 12 km de Suceava).

c) Clima - Clima regiunii Bucovina este caracteristică zonei montane, cu ierni bogate în zăpadă (favorabile practicării schiului dar şi a altor sporturi de sezon precum plimbări cu sania trasă de cai). Verile sunt destul de răcoroase mai ales în preajma munţilor.

d) Etnografie - Zona prezintă o însemnătate valoare etnografică mai ales datorită obiceiurilor strămoşeşti care s-au păstrat nealterate de secole şi a portului popular românesc. Bucovina mai este celebră şi pentru prelucrarea artizanală a lemnului. Se mai adaugă şi ceramica de culoare neagră, lustruită cu piatră, tehnică preluată de la geto-daci din localitatea Marginea la 10 km de Rădăuţi.

Regiunea mai este renumită şi pentru manifestările folclorice care au loc în acest ţinut - la mijlocul lunii august are loc Târgul Maeştrilor Populari la Suceava iar la Câmpulung Moldovenesc Festivalul Bucovinean. Aici se adună diferite grupuri folclorice aparţinând tuturor etniilor din Bucovina.

e) Istoric – Zona Bucovina s-a suprapus dintodeauna peste suprafaţa actualului judeţ Suceava. Bucovina a rămas o regiune neocupată încă de la stăpânirea romană, fiind considerată zonă a dacilor liberi. Apogeul istoriei Bucovinei l-a reprezentat epoca domnitorului Stefan cel Mare (1457-1504) când întraga regiune s-a dezvoltat din punct de vedere politic, economic şi arhitectural. În acea perioadă s-au construit majoritatea edificiilor religioase, căci conform unei legende domnitorul Stefan cel Mare ridica câte o mănăstire după fiecare bătălie câştigată.

Oraşul Suceava (reşedinţa actualului judeţ Suceava) a îndeplinit un important rol istoric, fiind timp de două veacuri capitala Moldovei. Între anii 1775-1918 oraşul a căzut pradă stăpânirii austriece. Se mai păstrează încă multe influenţe ale acestei civilizaţii mai ales din punct de vedere cultural.

Fisiere in arhiva (13):

  • anexe
    • ANEXE.doc
    • CERERE DE ELIBERARE LICENTA.doc
    • Doc1.doc
    • Doc2.doc
    • Doc3.doc
    • ROMANIA.doc
  • bibliografie.doc
  • Capitolul I.doc
  • Capitolul II.doc
  • CUPRINS.doc
  • INTRODUCERE.doc
  • Poze.doc
  • TEMA REFERATULUI.doc