Audit Financiar

Capitolul 1

REGLEMENTAREA ŞI COORDONAREA

AUDITULUI INTERN ÎN ROMÂNIA

1.1. Cadrul legislativ

1.1.1. Contextul general

Prin Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern1 şi Ordonanţa Guvernului nr.

37/2004 pentru modificarea şi completarea reglementărilor privind auditul intern2 a fost

reglementat auditul intern la entităţile publice, cu privire la formarea şi utilizarea

fondurilor publice şi administrarea patrimoniului public, ca activitate funcţional

independentă şi obiectivă. Legea include următoarele categorii de entităţi publice:

autoritatea publică, instituţia publică, regia autonomă, compania/societatea naţională,

societatea comercială la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acţionar

majoritar şi care are personalitate juridică.

Auditul intern al entităţilor economice din domeniul privat este reglementat prin

Legea nr. 133/20023, pentru aprobarea OUG nr. 75/1999, republicată4, privind activitatea

de audit financiar.

1.1.2. Obiectivele şi sfera de activitate a auditului intern

Obiectivele auditului intern, conform art. 3 din lege, sunt:

- asigurarea obiectivă şi consilierea, destinate să îmbunătăţească sistemele şi

activităţile entităţii publice;

- sprijinirea îndeplinirii obiectivelor entităţii publice printr-o abordare sistematică şi

metodică, prin care se evaluează şi se îmbunătăţeşte eficacitatea sistemului de

conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor administrării.

Sfera auditului public intern cuprinde:

- activităţile financiare sau cu implicaţii financiare desfăşurate de entitatea publică

din momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către

beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din asistenţă externă;

- constituirea veniturilor publice, respectiv autorizarea şi stabilirea titlurilor de

creanţă, precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora;

- administrarea patrimoniului public, precum şi vânzarea, gajarea, concesionarea sau

închirierea de bunuri din domeniul privat/public al statului ori al unităţilor

administrativ-teritoriale;

1 Publicată în Monitorul Oficial al României nr. 953 din 24 decembrie 2002.

2 Publicată în Monitorul Oficial al României nr. 91 din 31 ianuarie 2004.

3 Publicată în Monitorul Oficial al României nr. 230 din 5 aprilie 2002.

4 Publicată în Monitorul Oficial al României nr. 598 din 22 august 2003.

- sistemele de management financiar şi control, inclusiv contabilitatea şi sistemele

informatice aferente.

Obiectivele specifice ale auditului intern pentru entităţile economice din

sectorul/domeniul public vor avea la bază un cadru comun elaborat de Ministerul

Finanţelor Publice şi Camera Auditorilor Financiari din România.

1.1.3. Organizarea auditului intern

Din punct de vedere structural auditul intern este organizat astfel:

a) Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI);

b) Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI);

c) compartimentele de audit public intern din entităţile publice.

a) Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) funcţionează pe lângă Unitatea

Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) şi este un organism cu

caracter consultativ, având rolul a acţiona în vederea definirii strategiei şi a îmbunătăţirii

activităţii de audit intern, în sectorul public.

CAPI a fost constituit din 11 membri, în urma unui proces de selecţie pe baza

Ordinului ministrului finanţelor publice5, având următoarea structură:

- preşedintele Camerei Auditorilor Financiari din România;

- profesori universitari cu specialitate în domeniul auditului intern - 2 persoane;

- specialişti cu înaltă calificare în domeniul auditului intern - 3 persoane;

- directorul general al UCAAPI;

- experţi din alte domenii de activitate, respectiv contabilitate publică, juridic,

sisteme informatice - 4 persoane.

Notă:

Important de reţinut este faptul ministrul finanţelor publice nu are posibilitatea eliberării din funcţie a

membrilor CAPI, decât la cererea preşedintelui acestui organism în cazurile prevăzute de lege, ceea ce

conferă comitetului un grad mare de stabilitate.6

Membrii CAPI, cu excepţia directorului general al UCAAPI, nu pot face parte din

structurile Ministerului Finanţelor Publice.

CAPI este condus de un preşedinte ales cu majoritate simplă de voturi dintre membrii

comitetului, pentru o perioadă de trei ani şi care convoacă întâlnirile CAPI.

Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAPI a fost aprobat de plenul acestuia,

cu o majoritate de jumătate plus unu din voturi. Din lege rezultă că Secretariatul tehnic al

CAPI va fi asigurat de UCAAPI.

Membrii CAPI vor primi o indemnizaţie de şedinţă egală cu 20 % din nivelul

echivalent salariului brut al secretarilor de stat, care se suportă din bugetul statului, prin

bugetul Ministerului Finanţelor Publice.