Avantajele si Dezavantajele Prezentate de Sistemul de Cultura Clasic si Sistemul de Cultura Intensiv aplicate in Plantatiile Pomicole

Imagine preview
(8/10 din 3 voturi)

Acest seminar prezinta Avantajele si Dezavantajele Prezentate de Sistemul de Cultura Clasic si Sistemul de Cultura Intensiv aplicate in Plantatiile Pomicole.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 7 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Agronomie

Extras din document

Lucrarea nr.5

5a. Formele de coroana si ramurile de rod în plantatiile pomicole în functie de sistemul de cultura practicat.

Sistemele de cultura folosite în practica pomicola se caracterizeaza prin: - marimea pomilor (specii, soiuri, soi-portaltoi), - forma de coroana, - gradul de mecanizare al lucrarilor, - durata de exploatare, marimea si calitatea fructelor, gradul de utilizare al terenului exprimat prin densitatea si distanta de plantare a pomilor, sistem de întretinere si exploatare a terenului, valoarea investitiei si costurile productiei. În pomicultura noastra se aplica trei sisteme de cultura: - sistemul clasic-traditional, agropomicol, - sistemul intensiv si - sistemul superintensiv.

Sistemul de cultura clasic-traditional, practicat din cele mai vechi timpuri a dominat în plantatiile noastre pomicole pâna în anul 1960.În zilele noastre sistemul se practica la unele specii viguroase, carora le lipsesc soiurile precoce, de vigoare redusa, sau nu au portaltoi vegetativi slabi. Aceste plantatiiisunt situate în conditii mai aspre de mediu, pe pante mari, neamenajate. Sistemul se caracterizeaza prin pomi mari, rezultati din asocierea unor soiuri roditoare viguroase cu portaltoi generativi - salbatic sau franc - vigurosi si tardivi. Aceste soiuri sunt rezistente la ger, seceta si umiditate excesiva. Sistemul implica distante mari la plantare: la mar 8/7 m, la prun 7/6 m, la cires 8/7 m, la nuc 10/10 m sau 12/12 m. Densitatea în plantatie este mica: 80-400 pomi/ha. Datorita vigorii mari, volumul de productie al pomilor este diminuat din cauza unui schelet prea dezvoltat. Pomii intra târziu pe rod, la 6-7 ani de la plantare la pomacee si drupacee si la 10-14 ani la nucifere. Primele recolte obtinute sunt mici, iar productiile economice se realizeaza dupa 9-15 ani. Plantatiile au o durata mare de viata, de 40-90 ani. Lucrarile de întretinere se executa relativ greu. În unele tari s-a generalizat taierea si recoltarea mecanizata a fructelor pentru industrializare. Pomii au tendinta de supraîncarcare, fructifica periodic, tendinta care poate fi prevenita prin rarirea mecanica sau chimica a fructelor si prin scuturare. Pomii au recolte de 15-20 t/ha, din care numai 35-40% sunt fructe de calitatea I si extra. În prezent acest sistem de cultura este indicat pentru speciile nuc si castan, pentru fixarea terenurilor de pe pante si pentru productia de lemn. În sistemul clasic predomina varianta agropomicola, cu distante de 10-12 m între rânduri si 2-4 m pe rând, iar pe interval se cultiva plante furajere în zonele de deal si specii legumicole pe terenuri mai fertile.

Realizarea formelor de coroana prin taieri apare ca o necesitate stringenta, iar întretinerea la nivelul potentialului maxim de rodire poate fi realizata atât prin taieri, cât si cu ajutorul tratamentelor cu substante bioactive, care pot stimula cresterea în anumite etape în vederea realizarii echilibrului între cele doua procese. De-a lungul timpului s-au realizat, în functie de asociatia soi cu portaltoi, forme de coroana specifice sistemului de cultura clasic, specifice sistemului de cultura intensiv, specifice sistemului de cultura superintensiv si tip pajiste, dar si coroane în functie de gradul de mecanizare a lucrarilor si în functie de sistemul de recoltare.

Coroanele pomilor cultivati în sistem clasic se caracterizeaza, în primul rând, printr-o structura de baza solida, care poate sa sustina productii mari de fructe la nivelul pomului. Aceste coroane au multe elemente de schelet si mai putin semischelet si formatiuni de rod, care sa evidentieze adevaratul potential de rodire a soiului. În plantatiile neîngrijite, acolo unde pomii sunt netaiati, fenomenele de crestere a pomilor se amplifica în perioada de tinerete, dar ele se reduc în perioada de mare productie si mai ales în perioada de declin. Lipsa taierilor conduce la aparitia alternantei de rodire ca o consecinta în procesele de crestere si fructificare, la manifestarea timpurie a fenomenului de degarnisire, la o îmbatrânire prematura a pomilor.

Formele de coroana specifice sistemului de cultura clasic, cu rol esential în combaterea eroziunii solului pe terenurile în panta, sunt: piramida etajata rarita, piramida neetajata (coroana lieder), piramida întrerupta (vas întârziat), vasul ameliorat.

P i r a m i d a e t a j a t a r a r i t a respecta etajarea naturala si subordonarea ramurilor de schelet. Se caracterizeaza printr-o tulpina de 4,5-5 m, un ax cu trunchi de 80-100 cm, 2-3 etaje, primul etaj are 4 ramuri, al doilea 3 ramuri, al treilea 2 ramuri si ultimul o singura ramura. Distantele dintre etaje cresc de la baza spre vârful coroanei. Ramificarea elementelor de schelet se face dupa sistemul bilateral-altern, iar distanta între etaje variaza 80-130 cm. Aceasta forma de coroana este recomandata pentru cires si se mai foloseste pentru unele soiuri de mar si castan .

P i r a m i d a n e e t a j a t a prezinta 8-9 ramuri de ordinul unu dispuse succesiv pe ax, la distanta de 25-40 cm una de alta la soiurile cu coroana larga si la 20 cm la soiurile cu crestere strânsa. Unghiurile de ramificare sunt de 45-50 grade. Aceasta forma de coroana asigura în plantatiile din S.U.A. recoltarea mecanizata a fructelor.

P i r a m i d a m i x t a prezinta la baza coroanei un etaj format din 3-4 ramuri, care pornesc din muguri succesivi, iar celelalte ramuri principale sunt repartizate în jurul axului la fel ca la piramida neetajata. Ramificarea elementelor de schelet se face dupa sistemul bilateral-altern.

P i r a m i d a î n t r e r u p t a sau v a s u l î n t â r z i a t (ameliorat) este o forma de coroana fara ax, cu 3-4 sarpante formate din muguri succesivi, cu conditii de iluminare îmbunatatite. Se foloseste cu bune rezultate în cultura marului si parului, cu o structura pe semischelet si schelet . Pentru speciile cu o tendinta puternica de degarnisire s-au conceput forme de coroana fara ax, cu 2-3 subsarpante fiecare.

V a s u l a m e l i o r a t prezinta un trunchi scurt de 60 cm, nu are ax si pe trunchi sunt inserate 3-4 sarpante situate la distanta de 10 cm. între ele, fiecare cu 2-3 subsarpante.

Fisiere in arhiva (1):

  • Avantajele si Dezavantajele Prezentate de Sistemul de Cultura Clasic si Sistemul de Cultura Intensiv aplicate in Plantatiile Pomicole.doc

Alte informatii

seminar 4