Bugetul UE 2016

1. Scurtă retrospectivă a politicilor agrare: liberalism și protecționism.

Teoria si practica ec. a tarilor cu ec. de piata atesta puternica prezenta a statului in viata economic-sociala. Prezenta are un rol complemenrar, de corectare si asigura functionarea normala a economiei. Interventia statului se manifesta in domeniul educatiei, protectiei sociale, apararii nationale, invatamantului si a protectiei mediul.

Agricultura este considerată o prioritate a dezvoltării economiei naționale si este protejată de către stat datorită rolului său în asigurarea securității alimentare, în creșterea economiei și în protecția mediului înconjurător. De fapt, politicile agricole au fost primele politici economice puse în practică de diverse state.

Comerțul între țările europene era scutit de taxe sau alte categorii de restricții la mijlocul secolului 19. Spre sfârșitul secolului 19, la orizont apar noi forțe care doresc să câștige cât mai multă influență pe piața mondială: SUA își mărește exporturile către Europa, urmată imediat de Canada și Rusia. Alte două evenimente marchează debutul viitoarelor crize: deschiderea canalului de Suez care va facilita comerțul cu India și Australia și apariția tehnologiilor de refrigerare (primele transporturi de carne congelată au fost efectuate în 1875 de SUA și 1877 de Australia).

Scăderea prețurilor a lovit în interesele agricultorilor europeni ceea ce a determinat reînnoirea protecționismului.

Asistăm astfel la o majorare a taxelor vamale spre sfârșitul secolului aproape în toate țările europene.

Liberalismul folosește piața în numele eficacității și libertății de acțiune a agenților economici, mecanismele pieței jucând un rol decisiv în reglarea activității economice.

Intervenționismul se caracterizează prin intervenția statului în activitatea economico-socială, compensând insuficiențele pieței prin diferite pârghii și instrumente.

Echivalențele Subvențiilor acordate Consumatorilor este un indicator al valorii transferurilor monetare către consumatori, ca rezultate ale politicilor agricole din cursul unui an dat.

2. Perspectivele dezvoltării agricole și rurale a României în procesul de implementare a Politicii Agricole Comune de Piață în Uniunea Europeană

Noile state membre aplică din anul 2005 instrumente și mecanisme de Politică Agricolă Comună, în baza prevederilor din tratatele de aderare.

Tarile candidate Romania si Bulgaria pentru care este previzibila aderarea la 1 ianuarie 2007 se afla intr-o faza de apropiere a mecanismelor de politica agricola nationala. Pregătirea implementării măsurilor de Politică Agricolă Comună are loc prin armonizarea legislativă, astfel încât să se respecte acordurile negociate cu Uniunea Europeană și prevederile Tratatului de Aderare. Într-o perioadă previzibilă, cu termene negociate și unele derogări care pot fi încă posibile, România și Bulgaria vor aplica aceeași Politică Agricolă Comună ca și celelalte state membre.

In Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană, sunt precizate următoarele forme de sprijin comunitar, pentru perioada 2007 - 2009:

- Plăți directe și alte sume alocate pentru agricultură;

- Măsuri temporare suplimentare privind dezvoltarea rurală.

Sprijinul comunitar pentru perioada 2007-2009 este de 3921 milioane Euro, dintre care pentru agricultură 1613 milioane Euro și pentru dezvoltarea rurală 2308 milioane Euro.

Planul Național Strategic de dezvoltare rurală a României în perioada 2007-2013, care va trebui aprobat de organismele comunitare, este în curs de definitivare și cuprinde:

- Analiza spațiului rural românesc;

- Strategia generală de dezvoltare rurală în perioada 2007-2013.

Măsurile de organizare a piețelor agricole, în consens cu exigențele comunitare și cu luarea în considerare a unor particularități naționale, constituie o preocupare importantă în procesul de pregătire a aderării.

Domeniile de importanță strategică care au fost negociate, sunt:

- Dezvoltarea rurală;

- Culturile de cereale și oleaginoase;

- Sectorul viti-vinicol;

- Sectorul agroindustrial, cu accent pe producția de lactate și zahăr.

În baza prevederilor, Documentului de Poziție nr. 7 - Agricultură România s-a angajat să adopte și să implementeze acquis-ul comunitar în vigoare în UE. Principalele angajamente instituționale prevăd ca, până în 2007, să se înființeze și să fie funcționale:

- Agenția de Plăți și Intervenție care va gestiona fondurile PAC, începând din 2007.

- Sistemul Integrat de Administrare și Control.

- Rețeaua de Informații Contabile în Agricultură.

3. Cronologia construcției europene

A. Bazele incipiente ale Europei Unite

19 Septembrie 1946: Discursul lui Winston Churchill la Zurich chemând la crearea “Statelor Unite ale Europei”;

17 Martie 1948: Tratatul de la Bruxelles crează Uniunea Occidentală și prima tentativă de organizare a unei apărări europene;

5 mai 1949: Tratatul de la Strassbourg creând Consiliul Europei;

27 martie 1952 : Semnarea Tratatului de la Paris vizând crearea unei Comunități europene de apărare (CED);

B. Aprofundarea Europei

1 ianuarie 1959: Prima reducere a tarifelor vamale între cei șase;

30 ianuarie 1962: Politica Agricolă Comună este prima politică europeană pusă în scenă care rămâne mult timp singura care funcționează ;

iulie 1968: ultimele tarife vamale intracomunitare pentru produsele industriale sunt eliminate și tariful exterior comun este pus în practică;

C. Cooperarea monetară și lărgirile succesive ale CEE

1 ianuarie 1973: Succesele Europei celor șase atrag noi candidaturi la această dată. Europa cunoaște prima sa lărgire odată cu intrarea Danemarcei, Regatului Unit și a Irlandei în C.E.E.

13 martie 1979: Crearea Sistemului Monetar European;

1 ianuarie 1981: Aderarea Greciei la CEE (a doua lărgire a CEE);

D. Accelerarea dinamicii europene

17-18 februarie 1986: Semnarea la Luxemburg și în orașul Haga, de către cei doisprezece, a Actului unic european, modificând Tratatul de la Roma.

Noiembrie 1989: Căderea zidului Berlinului antrenează reunificarea Germaniei (octombrie 1990);

12 iunie 1994: Referendum privind aderarea în U.E. a Austriei; Da: 66,3 %; Nu: 33,61 %;

1 ianuarie 1995: Europa celor doisprezece se transformă în Europa celor cincisprezece.

E. Proiectele deceniului următor

1997: Conferința interguvernamentală trebuie să revizuiască și să completeze Tratatul de la Maastricht pentru adâncirea Uniunii Europene și să pregătească viitoarea sa lărgire;

1998: Debutul negocierilor cu țările candidate la aderarea la Uniunea Europeană;

1999: Stabilirea viitoarelor resurse bugetare ale Uniunii Europene (pentru 2000-2005);