Clasificarea Speciilor de Pomi Fructiferi

Imagine preview
(9/10 din 4 voturi)

Acest seminar prezinta Clasificarea Speciilor de Pomi Fructiferi.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 2 fisiere doc de 11 pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Agronomie

Extras din document

Clasificarea speciilor si soiurilor de vita de vie

Speciile si soiurile de vita de vie cultivate în podgorii se clasifica dupa trei criterii principale :

-în functie de apartenenta lor botanica în cadrul genului Vitis;

- în functie de originea lor geobotanica, criterii care ne indica cerintele lor fata de conditiile ecologice si în special rezistenta lor la temperaturi negative extreme în perioada de repaus.

- directia de productie a recoltelor soiurilor si hibrizilor cultivati constituie al treilea criteriu de clasificare.

1.Clasificarea botanica a speciilor si soiurilor de vita de vie le încadreaza în familia Vitaceae, ordinul Rhamnalis, subîncrengatura Angiospermae, genul Vitis. Genul Vitis cuprinde specii americane adaptate la climatul temperat si cele adaptate la climatul tropical, specii asiatice rezistente sau sensibile la frig si specii euro-asiatice adaptate la climatul temperat si mediteranian.

Speciile subgenului Euvitis se grupeaza ecologic în functie de originea lor geografica:

- în specii euro-asiatice (Vitis silvestris si Vitis vinifera),

- -specii americane (28 de specii, din care speciile Vitis riparia, Vitis rupestris si Vitis berlandieri sunt utilizate pentru producerea de coarde portaltoi), 2 specii mexicane si specii asiatice (Vitis amurensis, Vitis thumbergii)

2. Clasificarea ecologo-geografica (dupa A.M. Negrul)

3. Vita de vie se clasifica în functie de directia de productie, în:

- vite roditoare (soiuri nobile) altoite sau pe radacini proprii, care ne asigura productia de struguri de calitate,

- hibrizi direct producatori proveniti din speciile americane V. labrusca, V. aestivalis, V. lincecumii (h.p.d) care dau productii mici de struguri si decalitate inferioara;

- vitele cu rezistenta biologica sporita la filoxera, boli criptogamice si la ger, rezultate din încrucisarea vitelor nobile europene cu cele americane. Dau productii mari, iar calitatea se apropie de cea a vitelor europene fara sa o egaleze.

- vitele portaltoi pentru producerea butasilor portaltoi folositi în lucrarile de altoire executate în fermele producatoare de material saditor viticol (Riparia Gloire, Rupestris du Lot ,Berlandieri x Riparia Kober 5 BB),

4. Clasificarea soiurilor dupa criteriile tehnologice cuprinde:

-soiuri pentru struguri de masa (extratimpurii, timpurii, mijlocii, târzii, foarte târzii);

-soiuri apirene pentru stafide si consum în stare proaspata;

-soiuri pentru struguri de vin (vinuri albe, roze sau rosii, vinuri aromate, vinuri speciale);

-soiuri pentru sucuri de struguri (albe sau negre).

- soiuri pentru vinuri speciale (spumante, vermuturi, vinuri alcoolizate, vunuri tonice, vinuri de tip” cooler”).

- soiuri pentru distilate, de tip coniac.

-aceasta grupare e foloseste cel mai mult în lucrarile de zonare la stabilirea directiilor de productie si a sortimentelor de soiuri pe podgorii si centre viticole.

1. Sistematica genului Vitis

Sectia Grupa Specia

Sectia Muscadinia Speciile de vita de vie raspândite în sudul Americii de nord adaptate la climatul subtropical V. rotundifolia

V. munsoniana

V. popenoei

-imune la filoxera, rezistente la mana si oidium, foarte sensibile la ger (utilizate în ameliorarea vitei de vie)

Sectia Euvitis (Vitis) a. Speciile americane adaptate la climatul temperat Grupa orientala V. labrusca, V. aestivalis, V. lincencumii, V. bicolor.

-specii rezistente la frig(-300C) si la ger

Grupa centrala V. riparia, V. rupestris, V. berlandieri, V. cordifolia, V. monticola,V. solonis, (V. longii), V. champini, V. rubra (V. palmata), V. cinerea, V. candicans.

-Specii rezistente la filoxera si la mana

Grupa occidentala V. californica, V. arizonica, V. Girdiana

- nu sunt importante pentru productie si ameliorare, V. Californica –liana, planta decorativa.

b. Speciile americane, adaptate la climatul cald tropical si ecuatorial Grupa Florida V. coriacea, V. gigas, V. simpsonii, V. Smalliana

Grupa tropicala V. bourgoeana, V. caribaea, V. Tiliaefolia

- nu sunt importante pentru productie si ameliorare;

c. Speciile asiatice, rezistente sau sensibile la frig Grupa nord-estica. Specii rezistente la frig. V. amurensis, V. coignetiae, V. Thumbergii

Specii rezistente la frig(-400C), utilizate în hibridarea interspecifica, pentru a imprima soiurilor vinifera rezistenta la ger

Grupa sud- estica.

Specii sensibile la frig. V. armata, V. davidii, V. romanetti, V. flexuosa, V. pazeski, V. reticulata, V. lanata, V. Papilosa

Specii sensibile la frig, importanta redusa

d. Speciile euro- asiatice, adaptate la climatul temperat si mediteranean Grupa euro-asiatica V.silvestris

Fisiere in arhiva (2):

  • Clasificarea Speciilor de Pomi Fructiferi
    • II_lucrare_practica__TCPH.doc
    • I_lucrare_practica__TCPH
      • I_lucrare_practica__TCPH.doc

Alte informatii

clasificarea botanica clasificarea dupa fruct clasificaraea dupa habitus