Sociologie

Capitolul 1

SCURTĂ RETROSPECTIVĂ ASUPRA CONSUMULUI DE ALCOOL

LA NIVEL GLOBAL

In dialogul cotidian (dar si in dezbaterile de nivel academic) este acceptata teoria conform careia civilizatia contemporana se afla intr-un moment major de cotitura. Se sustine ca asistam la o revolutie intelectuala masiva, la fel de mare ca si aceea care a demarcat lumea moderna de cea a Evului Mediu.

Secularizarea, globalizarea si modificarile demografice generate de imigratie au produs o diversitate etnica, culturala si religioasa fara precedent. Aceasta diversitate se extinde in sfera valorilor, a conceptiilor despre lume si viata si a moralitatii.

In ceea ce priveste comportamentul adictiv, pana la sfarsitul secolului al XIX-lea, drogurile si bauturile alcoolice puteau fi procurate cu usurinta de consumatori, din cauza faptului ca restrictiile legale erau, in mare parte, inexistente. Astfel, nici legislatia europeana si nici cea a Statelor Unite nu au facut vreo distinctie intre diferitele metode folosite pentru vanzarea drogurilor si a bauturilor alcoolice, iar, in consecinta, indivizii aveau libertatea de a consuma in voie atat droguri periculoase (cum ar fi morfina sau cocaina), cat si orice forma a bauturilor alcoolice. Primele masuri de reglementare de pe piata alcoolului si a drogurilor s-au concentrat, in mod special, asupra profesiilor medicale si farmaceutice. Urmatorul domeniu de actiune a fost cel al reglementarilor de pe piata drogurilor si a bauturilor, al caror consum nu putea fi justificat din punct de vedere medical sau profesional.

Din punct de vedere istoric, se observa o schimbare de perspectiva in ceea ce priveste controlul distributiei de pe piata drogurilor si a alcoolului: in timp ce in sec. al XIX-lea conceptia cu privire la dependenta alcoolica era focalizata pe proprietatile ademenitoare ale bauturii, in sec. XX, preocuparea legislativa accentua indeosebi rolul comerciantului si al tehnicilor folosite de acesta pentru a-si capta clientela.

Timp de aproape un secol, guvernele nationale au incercat sa rezolve problemele generate de abuzul de alcool prin actiuni de limitare a accesului la bautura. Din pacate, eficienta acestor metode lasa de dorit; astfel, studiile recente propun o serie de actiuni si politici alternative care promit a fi mult mai eficiente, atat in reducerea costurilor asociate abuzului de alcool, cat si in diminuarea acestui fenomen social.

Capitolul 2

STRATEGII DE INTERVENTIE PENTRU COMBATEREA ALCOOLISMULUI

Din punct de vedere psihologic, detectarea timpurie a alcoolicului este deosebit de importanta. De asemenea, evaluarea preliminara trebuie sa cuprinda un istoric complet al consumului de alcool si o apreciere a problemelor medicale, psihologice si sociale cu care se confrunta individul. Aceasta evaluare constituie de multe ori chiar primul pas al tratamentului, datorita faptului ca persoana dobandeste o noua intelegere a problemei sale. De asemenea, planul terapeutic trebuie sa fie explicit, iar primele obiective sunt de preferat sa fie pe termen scurt, ca, de exemplu, abstinenta timp de doua saptamani. Prin obiectivele pe termen lung se incearca modificarea factorilor care mentin consumul excesiv de alcool.

Conform modelului medical al alcoolismului, persoana dependenta de alcool trebuie sa ajunga la abstinenta totala pentru restul vietii, datorita faptului ca un singur pahar poate duce la recadere.

Elementul esential al abstinentei de bauturi alcoolice il constituie aparitia unei modificari de comportament dezadaptative, cu concomitente fiziologice si cognitive, care poate fi explicat datorita incetarii uzului prelungit si excesiv de alcool. Simptomele care apar nu se datoreaza unei conditii medicale generale sau unei tulburari mentale. Diferenta de diagnostic dintre abstinenta si intoxicatie este aceea ca simptomele abstinentei apar atunci cand dozele sunt reduse sau stopate, pe cand simptomele de intoxicatie se amelioreaza dupa ce administrarea substantei inceteaza. De asemenea, simptomele abstinentei au consecinte semnificative in domeniul social, profesional si in celelalte domenii de functionare.

Sindromul abstinentei de alcool se caracterizeaza prin dezvoltarea de simptome de abstinenta in decurs de aproximativ 12 ore dupa reducerea aportului, urmand unei perioade prelungite de consum excesiv de alcool (DSM IV, 2000, p.176). Deoarece abstinenta de alcool poate fi neplacuta si intensa, indivizii cu dependenta pot continua sa consume alcool in ciuda consecintelor adverse, adesea pentru a evita sau usura simptomele de abstinenta.

Sindromul de abstinenta include doua sau mai multe dintre urmatoarele simptome: hiperactivitate vegetativa (de exemplu, transpiratie sau puls mai mare de 100), tremor marcat al mainilor, insomnie, greata sau voma, halucinatii sau iluzii vizuale, tactile sau auditive, agitatie psihomotorie, anxietate.