Turismul Montan

Imagine preview
(7/10 din 7 voturi)

Acest seminar prezinta Turismul Montan.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier ppt de 36 de pagini .

Profesor: Conf. univ. dr. Gabriela Tigu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domenii: Alte Domenii, Ecologie, Economie

Extras din document

Aspecte ale cererii si motivatiei în turismul montan. Tendinte actuale

2002- Anul International al Ecoturismului si Anul International al Muntelui

Radacinile turismului montan se situeaza în câteva locuri particulare:

Cea mai mare parte a cererii pentru turismul montan se concentreaza în aglomerarile urbane ale Europei industrializate si în regiunile limitrofe Alpilor (Franta, Germania, Italia, Austria, Marea Britanie)

În ultimele decenii au aparut si alte bazine ale cererii turistice montane, în tari care au cunoscut un veritabil avânt economic (Canada, S.U.A, Australia, Japonia, Spania etc.)

Factori ai cererii:

Veniturile:

Drumetiile – accesibile

Sporturile de iarna – venituri mari

Relativa reducere a tarifelor – turism de masa

Dezvoltarea ofertei turistice

printre cele mai frecventate zone din lume: Alpii, Pirineii centrali, Tatra, muntii Bavariei, Stâncosi si Sierra Nevada (America de Nord)

Japonia (muntele Fuji), Slovenia, Spania, Finlanda, Bulgaria, România si altele.

continuare

Dezvoltarea ofertei pentru practicarea sporturilor de iarna a fost deosebit de impetuoasa: Franta – peste 400 centre de schi, America de Nord – 800, Japonia – 200, Norvegia – 400 etc.

Progresul tehnic – transport pe cablu, material sportiv

Dezvoltarea infrastructurii – reducerea duratei si costului transportului (aeroporturi, sosele montane, pasaje subterane, TGV)

Proximitatea – avantajeaza anumite fluxuri turistice si determina atractivitatea anumitor areale

Socio-demografici: predomina cererea din mediul urban; intelectualii si tineretul (mai ales pt sporturile de iarna)

Apropierea culturala si istorica – determina orientarea fluxurilor turistice

Moda; statutul social (pt practicantii sporturilor)

Fractionarea vacantelor – reducerea duratei sejurului

Puternica mediatizare a concursurilor de sporturi de iarna

Motivatii

termalism (Badgastein – Austria, Bad-Reichenhall – Germania, Saint-Moritz – Elvetia, La Mont–Dore si Saint–Gervais – Franta etc.);

alpinism – (Cortina d’Ampezzo si Courmayeur – Italia, Zermatt si Grindelwald – Elvetia, Garmisch-Partenkirchen – Germania, Chamonix si Pralognan – Franta etc.);

climatism (Davos, Crans-Montana, Leysin – Elvetia);

vilegiatura mondena si drumetie (Kitzbühel – Austria, Gstaad – Elvetia, Villars si Crans–sur–Sierre – Franta);

cercetari botanice, glaciare si cartografice (Zermatt) etc.

diverse atractii naturale – cascade, geizere, defilee, pesteri, varfuri semete, parcuri nationale

practici – sporturi de iarna (schi alpin, nordic, patinaj, bob, sanius), deltaplan, parapanta, canioning, escalada, cicloturism, ATV, echitatie, sporturi de vara, activitati artizanale si artistice, de educatie etc.

Segmentarea clientelei genereaza anumite imagini:

statiuni de schi mondene (Mégève, Cortina d’Ampezzo, Kitzbühel, Saint Moritz)

de schow-business (Courchevel, Davos, Aspen – Colorado, Chamonix)

statiuni care atrag populatia sportiva (Chamonix, Val d’Isère, Crans-Montana)

statiuni familiale sau statiuni pentru cei cu venituri mai modeste

statiunile tiroleze - o clientela mai interesata de autenticitate si contacte cu populatia locala

clientela predominant straina in unele statiuni, ex.: Chamonix, Zermatt, Davos, Val d’Isère, Innsbruck etc.; totusi, predomina turismul intern

Principalele resurse si destinatii ale turismului montan international

relieful montan impresioneaza prin altitudine, prin forma crestelor si a vârfurilor montane, prin pitorescul abrupturilor, prin platourile situate la mari înaltimi, prin existenta unor forme specifice de relief, cum ar fi: relieful carstic (de calcare si dolomite, cuprinzând abrupturi, chei, defileuri, ponoare, pesteri sau avenuri), relieful vulcanic (cu masive conice impozante, cratere sau cosuri fumegânde, platouri de lava), relieful masiv al muntilor înalti, cu creste, piscuri si abrupturi impresionante si spintecat de defileuri etc.

vaste domenii schiabile

lacuri (glaciare, vulcanice, de baraj natural sau artificial), izvoare, izbucuri, ape minerale sau termale

rezervatii naturale

atractii antropice

Fisiere in arhiva (1):

  • Turismul Montan.ppt