Arhitectura de Apărare în Transilvania Secolului XV

PARTEA 1 - NOTIUNI GENERALE DESPRE FORTIFICATIILE TRANSILVANENE

Spatiul geografic al Transilvaniei a favorizat foarte mult construirea de fortificatii, regiunea insasi fiind un bastion ce inntra in zona campiei euro-asiatice, barand caile de acces spre centrul si spre vestul Europei.

Prin numarul lor destul de mare si prin pozitiile strategice pe care le ocupau, au trezit inca de la inceput interesul istoricilor si arheologilor.

Daca ar fi sa cautam ceva mai emblematic pentru perioada Evului Mediu, nu cred ca am putea gasi ceva la fel de ilustrativ precum fortificatiile, fie ele de lemn si pamant sau de piatra, care sa ilustreze prin ele insele tocmai ideologia societatii medievale, fie ca le privim ca monumente in sine, fie ca institutii fortificate.

Arhitectura cu caracter militar si civil s-a facut remarcata, pe langa cea cu caracter religios de zid, tocmai prin faptul ca a dus la ridicarea unor constructii care au devenit adevarate opere arhitecturale, atat cu valoare din punct de vedere tehnic, cat si din punct de vedere artistic.

Cladirile din categoria arhitecturii de aparare se pot repartiza pe pe doua mari tipologii.

Avem tipul fortificatiilor in sistem castral, unde vorbim despre cetati regale si nobiliare, precum Castelul Bran de la Brasov, Castelul Corvinestilor din Hunedoara, Castelul Lazar si altele, inclusiv fortificatii claziale hategane.

A doua tipologie de fortificatii ar fi cea a fortificatiilor colective, unde se incadreaza fortificatiile punctuale si perimetrale urbane, cetatile taranesti de refugiu si bisericile fortificate. Cu alte cuvinte, cand vorbim de arhitectura de aparare in Transilvania, vorbim de castele feudale intarite, de cetati de aparare si refugiu satesti si de incinte fortificate de orase.

Mai toate castele feudalilor erau amplasate in locuri strategice, ferite, izolate, fie la marginea unor rauri, pentru a beneficia de partea de aparare pe care il reprezinta o asemenea prtiune de apa, fie erau construite in zone cu inaltimi mai mari, folosinduse de terenul ca un avantaj impotriva atacatorilor, ingreunandu-le astfel viteza si randamentul in situatii de lupta.

Aceste constructii, pe langa avantajele pe care le ofereau terenurile pe care erau construite, se foloseau si de gradul de soliditate ale zidurilor de incinta, dar si de acele elemente specifice oricarei fortificatii de aparare, adica porti ferecate, poduri suspendate care puteau fi ridicate si coborate la nevoia, turnuri de paza, metereze, creneluri si drumuri de circulatie si de paza de-a lungul curtinelor.

PARTEA 2 - CASTELE FEUDALE

Castele precum cel de la Râu de Mori, ridicat in secolul al XV-lea in jurul unui vechi turn de locuinta transformat cu aceasta ocazie, precum castelul de la Deva, al carui nucleu a fost la inceput o mica cetate de munte care a fost transformata si marita destul de mult si precum multe alte castele, mai sunt pastrate si vizitate in ziua de astazi doar sub forma de ruine.

Unele dintre ele, care s-au pastrat intregi si au devenit iconice si despre care o sa elaboram in cele ce urmeaza sunt Castelul Bran din judetul Brasov, Castelul Corvinestilor de la Hunedoara si cetatea sateasca de la Câlnic cu donjonul care dateaza inca din secolul XIII.