Modalitățile de Plată Internaționale

1. Mişcarea internaţională a semnelor băneşti.

Mişcarea internaţională a semnelor băneşti se realizează în relaţiile economice internaţionale, în special, sub forma operaţiunilor de stingere a obligaţiilor băneşti ce apar din activitatea de comerţ exterior şi cooperare internaţională între parteneri din diferite ţări.

În dependenţă de forma sub care se prezintă suportul semnelor băneşti utilizate în circuitul internaţional (bani efectivi, bani electronici, instrumente de credit, instrumente bancare de transfer) mişcarea lor se realizează prin două canale. Cele două canale de mişcare a semnelor băneşti presupun reguli de organizare, precum şi dotări corespunzătoare din punct de vedere tehnic, tehnologic şi logistic.

Astfel mişcarea internaţională de semne băneşti se realizează sub forma:

I. plăţilor efective, realizate prin circulaţia directă a semnelor materiale (bancnote, cecuri, ordine de plată). În acest caz desfăşurarea mişcării internaţionale a semnelor băneşti are nevoie de mijloace adecvate de ambalare şi de transport (maşini blindate, colete speciale cu valoare declarată) şi de condiţii speciale de securitate. Se va face apel la serviciile de poştă, transport, pază şi asigurare, precum şi la curieri speciali.

Dacă în trecutul istoric plata în numerar constituia o certitudine la încheierea unei tranzacţii, în etapa contemporană locul său în ansamblul plăţilor internaţionale este modest şi pe cale de dispariţie, ca urmare a dezavantajelor şi riscurilor pe care le implică:

- transportul efectiv al banilor care în orice context conţine în sine un risc: pierdere, furt, accidente de transport, etc;

- contactul direct între cei doi parteneri este dificil de realizat atunci când relaţiile de afaceri sunt derulate între ţări aflate adesea pe continente diferite;

- dificultatea de a sincroniza obligaţiile fundamentale ale partenerilor: de a livra mărfurile şi de a presta serviciile şi de a plăti.

Evoluţia sistemelor de decontare a generat apariţia şi utilizarea semnelor băneşti electronice.

II. utilizarea semnelor băneşti electronice presupune existenţa unui cadru organizatoric mult mai amplu, având în vedere existenta unor riscuri multiple şi condiţionarea mişcării semnelor respective de cedarea bunurilor care fac obiectul schimbului internaţional. Acest cadru cuprinde o gamă larga de garanţii, atât pentru cumpărător, cat şi pentru vânzător. In principal, acest cadru organizatoric şi garanţiile asigurate sunt cunoscute sub denumirea de modalităţi de plată internaţionale. Mişcarea internaţională a mesajului bănesc, în acest caz, beneficiază de serviciile unor sisteme informatice şi de comunicare moderne (ex. sistemul S.W.I.F.T.).

Def: Modalitatea de plată internaţională realizează tehnic şi organizatoric circulaţia internaţională a documentelor care confirma apariţia relaţiei de plată, precum şi a documentelor (instrumentelor şi mijloacelor) de plată, în condiţii de risc minim .

Def: Modalităţile de plată internaţionale reprezintă un ansamblu de metode comerciale şi bancare prin care mărfurile circulă de la cumpărător la vânzător, iar banii (contravaloarea mărfurilor) circulă de la cumpărător la vânzător.

Specificul modalităţii de plată utilizate depinde de momentul apariţiei relaţiei de plată dintre parteneri. Astfel, în practica internaţională relaţiile de plată se pot stabili imediat după încheierea contractului şi anticipat expedierii mărfurilor (figura1), fiind vorba de:

plăţi anticipate (avansuri);

plăţi la sosirea documentelor ;

plăţi la termen.

Figura 7.1. Momentele apariţiei relaţiei de plată.

In conformitate cu Regulile şi Uzanţele Uniforme privind Acreditivele Documentare (RUU) şi Incasso-urile (RUE) emise de Camera Internaţională de Comerţ din Paris (CIC), modalităţile de plată internaţionale trebuie sa cuprindă:

- garanţii pentru prestaţiile economice, şi

- garanţii pentru plăţi în favoarea partenerilor la relaţia economica internaţională (vezi cadrul 1).

Fiecare din aceste modalităţi de plată/garanţie asigură responsabilităţi diferenţiate pentru parteneri şi pentru băncile intermediare. Aceste responsabilităţi fac obiectul Reglementarilor Camerei Internaţionale de Comerţ din Paris şi sunt cuprinse în manuale de operaţiuni documentare pentru comerţul exterior.

În funcţie de caracterul plăţii, modalităţile de plată internaţionale se pot clasifica în:

- plăţi efective, anticipate şi realizate în momentul schimbului internaţional de mărfuri şi servicii;

- plaţi la termen, prin utilizarea temporara a unui credit comercial sau bancar;

- compensaţii prin livrări reciproce echivalente de mărfuri şi servicii.

Fiecare din MPI prezentate au avantaje şi dezavantaje şi presupun stăpânirea unei anumite tehnici în utilizarea lor.

Însă este de reţinut faptul, că cu excepţia, plăţii în numerar şi a compensaţiei, toate celelalte MPI presupun:

1. existenţa conturilor bancare ale partenerilor de afaceri;

2. mişcarea banilor între aceste conturi se realizează pe canal bancar prin una din tehnicile de transfer internaţional al fondurilor.

Deci, agenţii economici în decizia lor privind o plată internaţională au în vedere, pe de-o parte, MPI pentru care optează, iar pe de alta parte, modul în care vor fi transferate fondurile (letric, telegrafic, SWIFT) şi cine suportă comisioanele bancare.