Globalizare

Curs 1. Globalizarea

-o temă de studiu largă, care depășește problematica economică;

-extrem de controversată, cu participarea unor tabere aflate la extreme opuse precum scepticii („globalizarea este un mit”) sau hiperglobaliștii („satul global”)

-foarte importantă din punct de vedere politic, social chiar și identitar (cum își construiesc indivizii propria identitate și cum îi privesc pe alții)

-globalizarea economică s-a dezvoltat în mod fundamental pe o anumită „infrastructură” (precondiții fizice, politice și simbolice), după care a determinat propriile efecte iar tehnologia informației a multiplicat aceste efecte

GLOBALIZAREA- Definitii

= creșterea interconectivității reglectată în fluxurile mărite de informație, tehnologie, bunuri de capital, servicii și persoane în lume

= drept megatendința cea mai importantă, o forță atât de puternică încât va modela toate celelalte megatendințe ale lumii în orizontul 2020

= „un proces (sau set de procese) care implică o transformare în organizarea spațială a relațiilor și tranzacțiilor sociale - atât în termeni de mărime, calitate, frecvență și impact - generând fluxuri și rețele transcontinentale și interregionale de activitate, interacțiune și exercitare a puterii”

- interdependenta accelerată; acțiune la distanță; compresia spațiu - timp

- eforturile de a crea o ordine economică mondială paralelă cu cea occidentală (China, Rusia, etc.)

Curs 2. Școli din cadrul disciplinei de Relații Internaționale

I. liberalism: tema centrală este rolul instituțiilor internaționale în prevenirea războiului, valorile comune universale, etc.

II. realism (perioada interbelică): tema centrală este statul națiune și conceptul de putere

III. marxism: critica paradigmelor dominante (anii ‘70 și ‘80) - economia politică internațională

IV. perspectiva post-modernistă: temele centrale sunt metodologia și obiectul de studiu al disciplinei (chiar accepțiunea demersului științific) - abordările alternative: școala constructivistă, Școala engleză

1. Liberalismul internationalist

primul curent teoretic în sfera relațiilor internaționlae

- apariția sa este cauzată de paradoxul Primului Război Mondial (= aparenta imposibilitate de explicare rațională a ororilor acestui conflict) deși există filozofi politici care au avansat argumente de acest timp cu mult înainte

- încercarea acestei școli de a fundamenta teoretic un set de instituții, proceduri, norme de drept internațional și practici de politică internațională care să controleze sau chiar elimine conflictul între state; acestea ar urma să înlocuiască diplomația secretă, alianțele militare („power politics”, „realpolitik”)

- Aberystwyth (Țara Galilor) = primele cursuri de relații internaționale în mediul academic

Woodrow Wilson= om politic reprezentativ care a încercat să impună ideile liberalismului internaționalist, la rândul său un profesor de științe politice

„cruciada democrației”: „suntem bucuroși acum că putem vedea realitatea fără văluri sau pretenții false, că putem lupta până când pacea definitivă se va instaura asupra lumii și toate popoarele, inclusiv cel german, se vor elibera ... Lumea trebuie să fie făcută sigură pentru democrație” (discurs în sprijinul Declarației de Război, 1917)

Liga Natiunilor= înființarea unui sistem de instituții internaționale care să controleze comportamentul statelor revizioniste și care să prevină apariția unui conflict internațional