Extras din seminar

Abstract. Based on the analysis of the situation in the field, the actuality of i-business development in support of economic growth is approached. The essential role of i-business for Republic of Moldova is argued taking into account country’s specific peculiarities.

Introducere

Medierea informatică a afacerilor a început încă la mijlocul anilor 1970’, însă doar odată cu crearea în 1994 a primelor locaţii Web pentru comerţul electronic (tranzacţii de comerţ mediate de reţele informatice – i-comerţ), creşte considerabil popularitatea ciberspaţiului şi ca mediu de desfăşurare a afacerilor. Dezvoltarea afacerilor mediate de reţele informatice (i-afacerilor) prezintă unul din factorii importanţi de impulsionare a creşterii economice şi prosperare a societăţii. Sunt impresionante realizările în i-afaceri a unor firme şi ţări, îndeosebi a celor economic avansate. Urmărind folosirea avantajelor semnificative oferite, multe ţări în curs de dezvoltare au aprobat de asemenea programe speciale de dezvoltare a i-comerţului şi a i-afacerilor în general, deseori cu suportul unor organisme internaţionale. Starea economică gravă impune în mod deosebit dezvoltarea i-afacerilor ca factor primordial în susţinerea creşterii economice a Republicii Moldova.

În lucrare, în baza cercetării stării de lucruri în domeniu, este elucidată actualitatea dezvoltării i-afacerilor ca suport al creşterii economice, definind intensificarea lucrărilor în domeniu ca o prioritate strategică. De asemenea, luând în consideraţie unele particularităţi, este argumentat rolul deosebit pentru Republica Moldova al dezvoltării i-afacerilor.

1. Dezvoltarea i-afacerilor – prioritate strategică

La o evoluţie relativ scurtă, i-afacerile au cunoscut în ultimii ani o dezvoltare considerabilă. Aceasta se datorează atât dezvoltării explozive a Internet, implementării unor tehnologii informatice performante, cât şi avantajelor considerabile a i-afacerilor (vezi, de exemplu, [12, 13]) comparativ cu activităţile de afaceri folosind modalităţile tradiţionale. Unele din acestea sunt (doar cele mai importante):

• creşterea considerabilă a dinamismului afacerilor;

• lărgirea pieţei de desfacere/acces a produselor şi serviciilor (în perspectivă - până la cea globală), ce implică lărgirea competiţiei, reducerea preţurilor şi creşterea calităţii produselor şi serviciilor;

• extinderea considerabilă a gamei accesibile şi facilitarea substanţială a regăsirii produselor şi serviciilor necesare, inclusiv a serviciilor publice;

• reducerea termenului de realizare a afacerilor, inclusiv a ciclului de fabricaţie a produselor, de încheiere a acordurilor, contractelor (de până la zeci şi chiar sute de ori) şi livrare a produselor, îndeosebi a celor ce pot fi livrate online;

• reducerea cheltuielilor cu realizarea afacerilor, inclusiv reducerea cheltuielilor cu tranzacţiile comerciale în baza înlăturării mediatorilor, posibilitatea cooperării virtuale a mai multor cumpărători în scopul creşterii volumului afacerii şi astfel reducerii cheltuielilor ş. a.;

• diminuarea dificultăţilor transfrontaliere;

• îmbunătăţirea calităţii afacerilor, inclusiv posibilitatea definirii online a configuraţiei produsului sau serviciului necesar utilizatorului;

• intelectualizarea muncii, creşterea calităţii vieţii ş. a.

Pe lângă multiplele avantaje ale utilizării ciberspaţiului în desfăşurarea activităţilor de i-afaceri, există şi un şir de constrângeri şi riscuri pe care aceasta le implică pentru producători: creşterea rapidă a concurenţei pe piaţa de produse şi servicii şi, respectiv, majorarea cheltuielilor cu menţinerea competitivităţii lor; riscul de apelare la un sistem de plăţi nesigur; riscul de aplicare a unei strategii nereuşite de utilizare a i-comerţului etc.

De asemenea, ca şi la orice tehnologie nouă, implementarea i-afacerilor se confruntă şi cu anumite dificultăţi. Din condiţiile necesare, dificultăţile cu folosirea i-afacerilor s-ar putea menţiona:

• necesitatea unei infrastructuri informatice dezvoltate (PC şi alte staţii informatice, sisteme de transfer date ş.a.);

• cunoaşterea de către populaţie a modalităţilor de folosire a mijloacelor informatice pentru i-afaceri;

• conştientizarea avantajelor i-afacerilor de către instituţiile publice, unităţile economice şi populaţie;

• existenţa unui cadru legislativ adecvat pentru desfăşurarea activităţilor de i-afaceri;

• neîncrederea reciprocă între partenerii de afaceri;

• neîncrederea în securitatea informaţională a tranzacţiilor;

• necesitatea securizării speciale a tranzacţiilor de i-afaceri;

• depăşirea stereotipului privind necesitatea întâlnirii directe cu partenerul de afaceri, aprecierii vizuale şi/sau tactile a produselor etc.

Evident, gravitatea dificultăţilor cu implementarea şi folosirea i-afacerilor este cu atât mai mare, cu cât este mai slabă economic ţara, firma etc.

Unele informaţii de confirmare explicită în practică a avantajelor i-afacerilor sunt prezentate în lucrările [12, 13]. Doar câteva din acestea sunt:

• deja al doilea an (a. 2000) de la implementarea unei i-licitaţii (a. 1999) compania General Electric a ajuns la procurarea prin intermediul acesteia a bunuri în valoare de $6,4 bln (eliberând de la funcţiile de aprovizionare 60 % din personal) [1];

• în decursul a patru ani de la lansarea locaţiei sale Web comerciale (1995 – 1999), compania Amazon.com (companie de vânzare a cărţilor online) a atins volumul de capitalizare a pieţei de $25 bln [2];

• cheltuielile bancare la o tranzacţie printr-o filială constituie $1,07, iar prin Web – $0,01 [3];

• reducerea ciclului de fabricaţie a unor produse la compania Hewlett-Packard de 12 ori (de la 24-26 săptămâni la 2 săptămâni) [4];

• creşterea circulaţiei inventarului de până la 600 % [4];

• în SUA procentul reducerii costurilor aferente procurărilor în industrie determinată de trecerea de la sistemele tradiţionale de procurări la i-comerţul B2B, variază de la 2 % pentru cărbune şi 15-25 % pentru produsele din lemn până la 39 % pentru componentele electronice [5];

• până în 2010, i-comerţul B2B va contribui cu 50% la creşterea anuală de 5 % a PIB-ului în cinci din cele mai dezvoltate state ale lumii: SUA, Japonia, Germania, Marea Britanie şi Franţa [6] (2000).

Exemplele menţionate sunt o mărturie concludentă de succese considerabile în afaceri prin implementarea mijloacelor informatice. Avantajele i-afacerilor au condus la o dezvoltare puternică a domeniului. Conform datelor [7], comerţul global prin Internet constituia $1 trln (3,6 % din PIB-ul global) în 2000 şi va constitui circa $9 trln (27 % din PIB-ul global) în 2005. Conform aprecierilor firmei Forrester Research Inc. [8], i-comerţul global în 2006 va constitui circa 12,8 trln USD. Se poate calcula că creşterea anuală medie a volumului i-comerţului preconizată pentru perioada 2002-2006 este de circa 54 % - o creştere mai mult decât spectaculoasă. Conform aceleiaşi surse, în 2006 volumul i-comerţului va constitui circa 18 % din volumul comerţului mondial.

Aşadar, dezvoltarea i-afacerilor contribuie considerabil la creşterea economică, ceea ce implică necesitatea stabilirii unei priorităţii strategice domeniului.