Reacțiile ionilor sodiu, potasiu și amoniu

Seminar
9/10 (2 voturi)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 30 în total
Cuvinte : 10372
Mărime: 86.49KB (arhivat)
Publicat de: Radu Nedelcu
Puncte necesare: 0

Cuprins

  1. Parte aplicativă
  2. În acest capitol sunt prezentate câteva lucrări practice de laborator ce completează cunoştinţele teoretice şi care sunt totodată metode de analiză frecvent folosite în laboratorul de chimie analitică. Lucrările cuprind atât reacţii de identificare cât şi metode cantitative de dozare pentru substanţele analizate.
  3. 1. Reacţiile ionilor sodiu, potasiu şi amoniu
  4. 2. Volumetria prin reacţii de neutralizare: prepararea şi titrarea unei soluţii 0,05 N de NaOH cu ajutorul unei soluţii de acid oxalic
  5. 3. Volumetria prin reacţii de neutralizare: prepararea şi titrarea unei soluţii de H2SO4 0,05 N cu o soluţie de NaOH de concentraţie cunoscută
  6. 4. Dozarea azotului din sărurile de amoniu (metoda Kjeldahl)
  7. 5. Volumetria prin reacţii de oxido-reducere: permanganometria în mediu acid
  8. 6. Volumetria prin reacţii de oxido-reducere: dozarea ionului feros Fe2+ din compuşi prin metoda permanganometrică; reacţiile ionului fier
  9. 7. Volumetria prin reacţii de oxido-reducere: iodometria
  10. 8. Volumetria prin reacţii de oxido-reducere:
  11. 9. Dozarea acidului sulfuros şi a sulfiţilor prin metoda iodometrică
  12. 10. Volumetria prin reacţii cu formare de complecşi (complexometria): duritatea apei, reacţiile ionilor calciu, magneziu şi carbonat
  13. 11. Volumetria prin reacţii cu formare de precipitate (argentometria): reacţiile şi dozarea ionului clor prin metoda Mohr
  14. 12. Reacţiile anionilor acetat, azotat şi silicat (metasilicat).

Extras din seminar

În continuarea acestor lucrări de laborator sunt propuse câteva probleme de calculul concentraţiilor, asemănătoare celor din metodele anterioare.

Reacţiile ionilor sodiu, potasiu şi amoniu

IONUL SODIU (NATRIU) Na+

Număr de oxidare + 1. Pentru executarea reacţiilor se foloseşte o soluţie ce conţine ionul Na+, de exmplu NaCl.

Reacţii pe cale uscată

Reacţia de culoare a flăcării

Sărurile de sodiu colorează flacăra incoloră a unui bec în galben intens. Această reacţie este foarte sensibilă.

Reacţii pe cale umedă

Hexahidroxostibiatul de potasiu KSb(OH)6 formează în soluţie neutră sau slab alcalină un precipitat alb, cristalin, de hexahidroxostibiat de sodiu, NaSb(OH)6. Precipitarea se poate grăbi frecând pereţii interiori ai eprubetei cu o baghetă de sticlă.

(Na+ + Cl-) + (K+ + Sb(OH)6-)  NaSb(OH)6 + (K+ + Cl)

Hexahidroxostibiatul de sodiu se descompune sub acţiunea acizilor, formând acid stibic (precipitat alb, amorf).

NaSb(OH)6 + (H+ + Cl-)  H3SbO4 + 2 H2O + (Na+ + Cl-)

Datorită acestei comportări reacţia nu se efectuează niciodată în mediu acid. Hexahidroxostibiatul de potasiu este reactivul specific al ionului de sodiu, însă soluţia nu trebuie să conţină alţi ioni.

IONUL POTASIU (KALIU) K+

Numărul de oxidare: 1+. Pentru executarea reacţiilor se foloseşte o soluţie ce conţine ionul K+ , de exemplu KCl.

Reacţii pe cale uscată

Reacţia de culoare a flăcării

Sărurile de potasiu colorează flacăra incoloră a unui bec în albastru violet. În prezenţa sărurilor de sodiu, culoarea galben intens maschează culoarea violetă. Culoarea violet se poate observa privind flacăra printr-o sticlă de cobalt, care absoarbe radiaţiile galbene ale sodiului, lăsând să treacă numai pe cele violete ale potasiului.

Reacţii pe cale umedă

1. Acidul percloric, HClO4, formează cu ionul K+ un precipitat alb, cristalin, de perclorat de potasiu.

(K+ + Cl) + (H+ + ClO4-) = KClO4 + (H+ + Cl-)

2. Acidul tartric, C4O6H6, formează în soluţii neutre şi nu prea diluate ale sărurilor de potasiu şi în prezenţa acetatului de sodiu un precipitat alb de tartrat acid de potasiu (bitartrat de potasiu) uşor solubil în acizi minerali sau hidroxid de sodiu, greu solubil în acid acetic şi alcool.

(H+ + Cl-) + (Na+ + CH3COO-) = CH3COOH + (Na+ + Cl-)

Deoarece precipitatul este dizolvat de către acidul mineral care rezultă din reacţie, precipitarea este incompletă; pentru a înlătura dizolvarea parţială a bitartratului, precipitarea se face în prezenţa acetatului de sodiu care formează cu acidul acetic rezultat din reacţie un amestec tampon care menţine o concentraţie a ionilor hidroniu favorabilă precipitării.

Apariţia precipitatului este favorizată de frecarea pereţilor eprubetei cu o baghetă.

3. Hexanitrocobaltiatul trisodic, Na3Co(NO2)6, formează în soluţii neutre sau slab acetice un precipitat galben cristalin, de hexanitrocobaltiat de sodiu şi potasiu.

2(K+ + Cl-) + (3Na+ + Co(NO2)63-) = K2NaCo(No2)6 + 2(Na+ + Cl-)

Aceasta este una din cele mai sensibile reacţii pentru identificarea potasiului (reacţia specifică). Soluţia nu trebuie să fie alcalină, pentru că precipită Co(OH)3 verde brun, de asemeni nu trebuie să conţină ioni NH4+ care formează cu reactivul un precipitat galben cristalin.

IONUL AMONIU (NH4+)

Pentru efectuarea reacţiilor se foloseşte o soluţie ce conţine ionul NH4+, de exemplu NH4Cl.

Reacţii pe cale uscată

Sărurile de amoniu se descompun prin încălzire în acid (sau derivaţi ai acestuia) şi în amoniac (ce se recunoaşte după mirosul caracteristic).

De exemplu: NH4Cl  NH3 + HCl

NH4NO3  N2O + 2H2O

3(NH4)2SO4 3SO2 + 4NH3 + N2 + 6H2O

Reacţii pe cale umedă

1. Bazele: NaOH, KOH, Ca(OH)2, descompun prin încălzire sărurile de amoniu, degajând amoniacul. Acesta se recunoaşte după miros sau prin înalbăstrirea hârtiei umede roz de turnesol.

(NH4+ + Cl-) + (Na+ + OH-) = NH3 + (Na+ + Cl-) + H2O

2. Reactivul Nessler, care este o soluţie alcalină de tetraiodomercuriat de potasiu K2HgI4, precipită iodura oxidimercuriamoniu amorfă, brună.

(NH4+ + Cl-) + (Na+ + OH-) = NH3 + (Na+ + Cl-) + H2O

Este o reacţie sensibilă şi serveşte la identificarea urmelor de amoniac din apele de băut (reacţie specifică).

Volumetria prin reacţii de neutralizare

Prepararea şi titrarea unei soluţii 0,05 N de NaOH cu ajutorul unei soluţii de acid oxalic

Principiul metodei

Metoda se bazează pe reacţia de neutralizare dintre acidul oxalic şi hidroxidul de sodiu în prezenţa fenolftaleinei care serveşte ca indicator.

COOH COONa

+ 2NaOH = + 2H2O

COOH COONa

Reactivi:

1) - acid oxalic 0,05 N, F = 1,0000

Acidul oxalic este o titrosubstanţă, astfel încât putem prepara o soluţie de normalitate exactă. Masa moleculară a acidului oxalic: MH2C2O4  2H2O = 126,068

Echivalentul chimic: =

Preview document

Reacțiile ionilor sodiu, potasiu și amoniu - Pagina 1
Reacțiile ionilor sodiu, potasiu și amoniu - Pagina 2
Reacțiile ionilor sodiu, potasiu și amoniu - Pagina 3
Reacțiile ionilor sodiu, potasiu și amoniu - Pagina 4
Reacțiile ionilor sodiu, potasiu și amoniu - Pagina 5
Reacțiile ionilor sodiu, potasiu și amoniu - Pagina 6
Reacțiile ionilor sodiu, potasiu și amoniu - Pagina 7
Reacțiile ionilor sodiu, potasiu și amoniu - Pagina 8
Reacțiile ionilor sodiu, potasiu și amoniu - Pagina 9
Reacțiile ionilor sodiu, potasiu și amoniu - Pagina 10
Reacțiile ionilor sodiu, potasiu și amoniu - Pagina 11
Reacțiile ionilor sodiu, potasiu și amoniu - Pagina 12
Reacțiile ionilor sodiu, potasiu și amoniu - Pagina 13
Reacțiile ionilor sodiu, potasiu și amoniu - Pagina 14
Reacțiile ionilor sodiu, potasiu și amoniu - Pagina 15
Reacțiile ionilor sodiu, potasiu și amoniu - Pagina 16
Reacțiile ionilor sodiu, potasiu și amoniu - Pagina 17
Reacțiile ionilor sodiu, potasiu și amoniu - Pagina 18
Reacțiile ionilor sodiu, potasiu și amoniu - Pagina 19
Reacțiile ionilor sodiu, potasiu și amoniu - Pagina 20
Reacțiile ionilor sodiu, potasiu și amoniu - Pagina 21
Reacțiile ionilor sodiu, potasiu și amoniu - Pagina 22
Reacțiile ionilor sodiu, potasiu și amoniu - Pagina 23
Reacțiile ionilor sodiu, potasiu și amoniu - Pagina 24
Reacțiile ionilor sodiu, potasiu și amoniu - Pagina 25
Reacțiile ionilor sodiu, potasiu și amoniu - Pagina 26
Reacțiile ionilor sodiu, potasiu și amoniu - Pagina 27
Reacțiile ionilor sodiu, potasiu și amoniu - Pagina 28
Reacțiile ionilor sodiu, potasiu și amoniu - Pagina 29
Reacțiile ionilor sodiu, potasiu și amoniu - Pagina 30

Conținut arhivă zip

  • Reactiile Ionilor Sodiu, Potasiu si Amoniu.doc

Alții au mai descărcat și

Halogenii - grupa a VII-a din sistemul periodic

Halogeni -grupa VII A din sistemul periodic- 1. Caracterizarea grupei Elementele fluor,clar, brom, iod, cum şi elementul radioactiv astatin,...

Chimie Anorganică

1. SOLUŢII Definiţie Clasificare Concentraţia soluţiilor şi modalităţi de exprimare a acesteia Prepararea unor soluţii de NaOH şi de HCl de o...

Reacții de adiție la compușii coordinativi

Reactii de aditie Reactiile de aditie sunt caracteristice compusilor coordinativi nesaturati coordinativ. Prin nesaturare coordinativä se intelege...

Determinarea conductivității soluțiilor de electroliți

Principiul lucrării: Proprietatea unei substanţe de a conduce curentul electric poate fi caracterizată prin conductivitatea sa electrică....

Chimie Anorganică

Capitolul I NOŢIUNI FUNDAMENTALE 1.1. Materia. Universul este format din materie, prezentă sub două forme: substanţă şi energie radiantă....

Referate Laborator Chimie An1, Semestrul1

ACIDUL CLORHIDRIC Obtinere: Se picura 10 mL de H2SO4 concentrat peste 3 g NaCl solida intrun balon Wurtz.Se incalzeste pana la incetarea...

Caracterizarea Generală a Elementelor cu Caracter Metalic

Proprietăţi fizice - Stare de agregare: solidă (excepţie: Hg şi Tl); - Conductibilitatea termică şi electrică: datorită mobilităţii electronilor...

Probleme rezolvate din analiza termogravimetrică

NOȚIUNI DE ANALIZA TERMOGRAVIMETRICĂ Metodele termice aplicate în chimia analitică studiază schimbările fizice și chimice pe care le suferă o...

Te-ar putea interesa și

Caracterizarea fizico-chimică a unor materiale naturale utilizate în îmbunătățirea calității solurilor cultivate

INTRODUCERE Poluarea mediului, ca rezultat al activitatii agricole, se face simtita prin acumularea nitratilor si nitritilor in sol, precum si in...

Preparate farmaceutice cu acțiune diuretică

CAPITOLUL I ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA APARATULUI EXCRETOR 1.1. Anatomia aparatului excretor Sistemul renal este alcătuit din : rinichi (organe...

Tehnologia Procesarii Extractelor din Coacaze Roșii

CAPITOLUL I Noţiuni introductive Coacăzele roşii După culoarea pieliţei fructelor, se deosebesc soiuri de coacăze albe, de coacăze roşii (ambele...

Reacțiile chimice de bază utilizate în cercetarea mărfurilor

I. Chimia analitica. Analiza chimica - Introducere Necesitatea satisfacerii nevoilor multilaterale i-a impus omului, aflat in contact stins cu...

Utilizarea Energiei Neconvenționale a Apelor Geotermale Precum și Implicațiile Acesteia asupra Instalațiilor de Transport și Utilizare în Perimetrul Oradea

1. Introducere Forma cea mai accesibilă de utilizare a energiei interne a Pământului o constituie apele geotermale. Acestea sunt principalul agent...

Calitatea Produselor Alimentare

CALITATEA SENZORIALĂ A PRODUSELOR ALIMENTARE Aprecierea senzorială a produselor alimentare se realizează cu ajutorul celor cinci analizatori cu...

Reacții de identificare ale manganului

Manganul formeaza cu oxigenul foarte multi oxizi: MnO – oxid manganos (Mn2+); Mn2O3 – oxid manganic (Mn3+); O=Mn-O-Mn=O, Mn3O4 – oxid salin de...

Manganul

INTRODUCERE Figura 1 Manganul este un element chimic cu simbolul Mn și numărul atomic 25. Este un metal alb-argintiu, asemănător fierului, care...

Ai nevoie de altceva?