Caiet Probleme - Chimie Generala

Imagine preview
(8/10 din 10 voturi)

Acest seminar prezinta Caiet Probleme - Chimie Generala.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 49 de pagini .

Profesor: Jitean Simion

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Chimie Generala

Extras din document

1. CALCULE CU MARIMI SI UNITATI IMPORTANTE ÎN CHIMIE

Executarea corecta a calculelor în cadrul diverselor operatii de laborator si aplicatii de chimie, presupune cunoasterea principalelor notiuni care stau la baza evaluarii cantitative a transformarilor fizico-chimice. Aceste notiuni vor fi prezentate mai jos:

- substanta chimica, element chimic, compus chimic;

- masa atomica; atom-gram; kiloatom-gram;

- masa moleculara; molecula-gram; milimol, kilomol;

- masa echivalenta sau echivalent-gram;

- calcul de numar de moli sau atom-gram cunoscând masa substantei;

- raportul de masa;

- compozitia procentuala.

SUBSTANTA CHIMICA, ELEMENT CHIMIC, COMPUS CHIMIC

Substanta chimica este definita ca fiind un tip omogen de materie, cu o compozitie chimica bine definita.

Substantele chimice pot fi subîmpartite în doua categorii: substante elementare (elemente chimice) si substante compuse (compusi chimici).

Elementul chimic poate fi definit ca fiind tipul de materie care consta din atomi de acelasi fel (adica din atomi ale caror nuclee au toate aceeasi sarcina electrica).

Elementele sunt reprezentate printr-un simbol, compus dintr-o litera sau doua, de exemplu, simbolul hidrogenului este H, al oxigenului O, al clorului Cl etc. Simbolurile tuturor elementelor chimice sunt trecute în sistemul periodic al lui Mendeleev.

Elementele chimice pot fi formate din unul sau mai multi atomi. Astfel gazele rare (argonul, neonul etc.) sunt elemente monoatomice, notându-se cu Ar, Ne etc. În timp ce majoritatea gazelor obisnuite (oxigenul, clorul, azotul etc.) sunt biatomice, notându-se cu O2, H2, Cl2, N2 etc. Exista si elemente poliatomice, ca de exemplu fosforul, P4, sulful, S8 etc.

Gradul de asociere al atomilor într-un element poate sa varieze în functie de conditiile în care se afla elementul respectiv. De exemplu, în intervalul de temperatura 20 – 10000C, sulful octoatomic S8 trece succesiv, pe masura cresterii temperaturii, în S6, S4 si S2. De aceea, trebuie retinut faptul ca denumirea de element biatomic, triatomic, tetratomic etc. se refera la starea elementului respectiv în conditii obisnuite de temperatura si presiune.

Compusul chimic poate fi definit ca fiind substanta rezultata prin combinarea, în anumite proportii, a doua sau mai multe elemente chimice. Compusul chimic rezultat are proprietati diferite de ale elementelor care îl compun.

Orice compus chimic se reprezinta printr-o formula chimica, care indica numarul de atomi ai diferitelor elemente care intra în compozitia sa. De exemplu, formula acidului azotic HNO3, a oxidului de magneziu MgO, a clorurii de zinc ZnCl2 etc.

Moleculele chimice rezulta prin unirea (în anumite conditii si dupa anumite reguli) a doi sau mai multi atomi. Atomii pot fi de acelasi fel sau diferiti. În primul caz se obtin molecule de substante elementare, ca de exemplu Cl2, O2, P4 etc, în timp ce în al doilea caz se obtin molecule de substante compuse cum sunt MgO, ZnCl2, SO2, H2O etc.

MASA ATOMICA, ATOM-GRAM, KILOATOM-GRAM

Masa atomica este o marime relativa care arata de câte ori atomul unui element este mai mare decât unitatea atomica de masa (u.a.m). Drept unitate atomica de masa s-a ales daltonul, care reprezinta a douasprezecea parte din masa atomului de carbon. Rezulta ca masa atomica este un numar fara dimensiuni. De exemplu, masa atomica a hidrogenului este 1,008, a oxigenului 16, a clorului 35,453 etc. Masele atomice se noteaza cu litera A urmata de indicele care indica substanta.

Exemple:

AH = 1, AC = 12, AFe = 56

Atomul-gram (atom-g) este o marime dimensionala ce reprezinta cantitatea în grame dintr-un element, numeric egala cu masa lui atomica. Se calculeaza exprimând masa atomica în g.

Exemple:

1 atom-g O = 16g, 1 atom-g Al = 27g

Kiloatom-gram (katom-g) este o marime derivata: 1 Katom-g = 103 atom-g, si se defineste ca marime dimensionala ce reprezinta cantitatea în kg dintr-un element, numeric egala cu masa lui atomica. Se calculeaza exprimând masa atomica în kg.

Exemple:

1 katom-g Cu = 64 kg, 1 katom-g C = 12 Kg

MASA MOLECULARA, MOLECULA-GRAM, MILIMOL, KILOMOL

Masa moleculara, M, este o marime relativa ce arata de câte ori molecula unui element poliatomic sau molecula unei combinatii este mai mare decât u.m.a.

Masa moleculara reprezinta suma maselor atomice ale elementelor componente (tinând cont de coeficientii stoechiometrici). În calcule masele moleculare se rotunjesc.

Exemple:

MHCl = 1 + 35,5 = 36,5 MNaOH = 23 + 16 + 1 = 40

Molecula-gram, mol, este cantitatea în grame dintr-o substanta numeric egala cu masa moleculara a substantei.

Molul reprezinta cantitatea în grame dintr-o substanta egala cu suma maselor absolute a N particule, reprezentate printr-o formula chimica.

Se calculeaza exprimând masa moleculara în g.

Termenul de mol se aplica la:

- substante cu formule moleculare cunoscute: H2O, HCl etc.;

- substante ce nu formeaza molecule: NaCl, CaCl2 etc.;

- la atomii liberi: H, Cl etc.;

- la ioni: Na+, Cl- etc.;

- la particule subatomice: e-.

Exemple:

1 mol O2 = 32 g, 1 mol CaO = 56g

Milimol, mmol, este o marime derivata:

1 mmol = 10-3 mol

si reprezinta cantitatea în mg dintr-o substanta, numeric egala cu masa ei moleculara. Se calculeaza exprimând masa moleculara în mg.

Exemple:

1 mmol F2 = 38 mg, 1 mmol H3PO4 = 98 mg

Kilomol, kmol, este o marime derivata:

1 kmol = 103 mol

si reprezinta cantitatea în kg dintr-o substanta, numeric egala cu masa ei moleculara. Se calculeaza exprimând masa moleculara în kg.

Fisiere in arhiva (1):

  • Caiet Probleme - Chimie Generala.doc

Alte informatii

CAIET DE PROBLEME LA CHIMIE