Vitamina D glucoză insulină și sensibilitatea la insulină

Vitamina D, glucoză, insulină, şi sensibilitatea la insulină

Abstract

Această revizuire examinează dovezile disponibile de legături între anomalii ale metabolismului glucozei şi insulinei şi deficit de vitamina D. Mecanisme posibile de acţiune de vitamina D includ stimularea secreţiei de insulină şi efectele asupra sensibilităţii la insulină. Expunerea la soare presupune de obicei o mai mare activitate fizică în aer liber, care, în sine ar putea avea efecte benefice asupra sensibilităţii la insulină, nu au legătură cu concentratiile serice 25-hidroxivitaminei D. Asociaţiile observate la om în rândul vitamina D, insulină, metabolismul glucozei nu au fost confirmate de studii de intervenţie şi, prin urmare, o relaţie de cauzalitate nu a fost stabilită. Studiile clinice sunt necesare pentru a stabili dacă tratamentul de vitamina D a persoanelor cu deficit de vitamina D este capabil de a preveni sau trata diabetul zaharat.

Introducere

În ultimii ani, acţiunile vitaminei D, altele decât cele de calciu, os, şi metabolismul mineral, au fost identificate. Această revizuire rezumă cunoştinţele actuale a relaţiilor de vitamina D cu metabolismul glucozei şi insulinei, şi rolul fiziopatologic posibil de vitamina D în tulburări ale metabolismului glucozei. Toleranta anormala de glucoză şi diabet zaharat sunt comune [1], astfel cum este deficitul de vitamina D [2,3], şi aceste condiţii pot fi conectate.

Vitamina D se face la nivelul pielii, ca răspuns la expunerea la soare şi se obţine de la dieta [3-5]. Sursele principale de vitamina D sunt pestele gras, oua si carne. Chiar şi în ţările în care anumite alimente sunt fortifiate cu vitamina D, aportul alimentar de vitamina D în sine este, de obicei, suficient pentru a menţine niveluri adecvat al 25-hidroxivitaminei D [3-9]. Vitamina D3 (colecalciferol) este convertit prin hidroxilarea a doi paşi de 25-hidroxivitaminei D la biologic active si metabolitul D 1,25-dihidroxivitamină, care acţionează prin legarea de receptorii de vitamina D în interiorul celulelor nucleare [5]. Vitamina D joacă un rol important în metabolismul calciului şi de întreţinere a mineralizării osoase [10,11]. Nivelurile circulante de 25-hidroxivitaminei D sunt, în general, utilizate ca un marker al statutului de vitamina D. Acestea sunt cele mai mici, de obicei, în timpul iernii şi cea mai ridicată vara [12-15], datorită diferenţelor în lungime de zi şi de expunerea la soare. Există, de asemenea, diferenţele regionale în nivelurile de vitamina D, ca urmare a variaţiilor expunerii la lumina solară, latitudine, nivelurile de radiaţii ultraviolete, pigmentarea pielii, şi aportul alimentar de vitamina D [7,19].

Vitamina D insuficienţă / deficit

Definiţie

Din deficienta de vitamina D, de multe ori rezulta osteomalacia şi miopatie, este prezent la nivelul 25-hidroxivitaminei D <12.5 nmol / L [20]. La niveluri mai mari nu există dezbatere cu privire la ceea ce constituie insuficienţă de vitamina D si plasma 25 - hidroxivitaminei D concentraţia la care tratamentul trebuie iniţiat [3,21]. Ca concentraţiile serice de 25-hidroxivitaminei D scade sub un nivel optim, homeostaziei calciului este afectată şi există o creştere compensatorie în ser hormon paratiroidian (PTH) [20]. Acest lucru pare să apara cel mai previzibil la <50 nmol / L [22] şi acest punct cutoff este considerat a reprezenta insuficienţă de vitamina D au nevoie de tratament [23-25].

Epidemiologie

Persoanele în vârstă sunt expuse în mod special la risc de deficit de vitamina D din cauza lor reduse de producţie ale pielii vitamina D [8,17,18]. Alte grupuri de risc includ persoanele de culoare şi femei voalat pentru motive religioase. Anumite condiţii predispune la sindrom de malabsorbţie de vitamina D, inclusiv operatia de bypass gastric pentru obezitate [26] şi boli netratate sau refractare celiacă [27]. Borderline sau inadecvate organism vitamina D sunt magazine comune. De exemplu, în a treia Naţional Sănătate şi Nutriţie sondaj de examinare (NHANES III, 1988-1994) în Statele Unite ale Americii, prevalenţa de insuficienţă a vitaminei D (concentraţii definite ca 25-hidroxivitaminei D 62.5 nmol / L) a fost de până la 57% în timp de iarnă în regiunile de latitudine mai mici [28]. Într-un studiu 69% la 81% din copiii care trăiesc în Asia de Sud, Anglia au avut un nivel de 25-hidroxivitaminei D <50 nmol / L [29], cu până la o treime având niveluri 25-hidroxivitaminei D <25 nmol / L [29 ].

Consecinţele de insuficienţă a vitaminei D / deficit

Deficiența de vitamina D determină rahitismul la copii [3] şi osteomalacia la adulţi [3,8]. Acesta este asociat cu turnover osos crescut, reducerea densitatii osoase, a crescut rata fracturilor [30 -35], a redus forta musculara şi chiar [15,36,37] la adulţi miopatie. Există o relaţie inversă între nivelul circulant 25-hidroxivitaminei D şi rata scade la persoanele în vârstă [31]. Corectarea de insuficienţă a vitaminei D sau deficit de înlocuire cu vitamina D (adesea combinate cu calciu), s-a demonstrat că creşterea densităţii osoase [38,39] şi de a reduce rata fracturilor [34,40], pentru a îmbunătăţi forţă musculară, şi a reduce riscul de căderi [ 41]. Efectele benefice ale vitaminei D, par a necesita o doză de> 400 - 600 UI de vitamina D pe zi, [34,40].