Economia comerțului

A..Publicitate dubioasa-falsa

Constituie contravenţie - comunicarea sau răspândirea, de către un comerciant, de afirmaţii asupra intreprinderii sale sau activităţii acesteia, menite să ducă în eroare şi să-i creeze o situaţie de favoare în dauna altor concurenţi.Sa prezinte in lumina favorabila produse, servicii fara ca acestea sa corespunda realitatii, exagerand in mod intentionat sau ascunzând cu bună ştiinţă eşecurile, cu scopul de a induce în eroare partenerii comerciali sau consumatorii şi de a-şi crea o situaţie de favoare în dauna altor concurenţi

Modalităţi de prezentare a falsei publicităţi.

Impresia falsă poate fi creată prin utilizarea unei mari diversităţi de mijloace:

a) inserarea într-un mesaj publicitar a unor menţiuni restrictive sau contradictorii caractere tipografice minuscule disimulate abil de menţiunile atractive prezentate cu caractere tipografice mult mai mari sau utilizarea incorectă, în acelaşi scop de disimulare, a asteriscului de trimitere la clauzele restrictive;

b) reproducerea unor imagini sugestive înşelătoare pe suportul publicitar

c) utilizarea improprie a unor termeni sugestivi

d) revendicarea unor calificative neatribuite legal

Aprecierea caracterului fals al publicităţii.

Falsitatea mesajului publicitar le fi analizată sub două aspecte:

a) după conţinutul mesajului;

b) după destinatarul mesajului.

a) Ţinând cont de conţinutul mesajului falsa publicitate trebuie să fie delimitată în raport cu publicitatea care poate induce în eroare cât şi faţă de publicitatea optimistă umoristică.Este fără îndoială falsă o publicitate care atribuie unui produs o altă compoziţie decât cea reală sau o însuşire pe care nu o posedă.Este de natură a induce în eroare o publicitate care poate genera o înţelegere greşită sau echivocă a mesajului .

Uneori enormitatea falsei publicităţi este atât de vădită încât nu-l poate deruta pe consumatorul mijlociu şi într-o asemenea situaţie se apreciază că nu există răspundere juridică pentru falsă publicitate.Pentru aceleaşi considerente, publicitatea optimistă sau umoristică, dacă păstrează o anumită măsură, nu este considerată ca falsă publicitate.

b) Luând în considerare destinatarul mesajului publicitar, aprecierea caracterului înşelător se poate face sau m raport de consumatorul mijlociu considerat in abstracto sau m raport de destinatarul concret.Dacă mesajul publicitar se adresează publicului în general, aprecierea riscului de înşelăciune, de inducere în eroare se face in abstracto în raport de psihologia consumatorului mijlociu, dotat cu inteligenţă şi atenţie normale şi cu un minimum de spirit critic.Dacă mesajul se adresează unui public determinat, aprecierea se va efectua in concreto, ţinându-se seama de capacitatea acelei categorii sociale căreia îi este adresat.

Conţinutul fals la care se raportează publicitatea înşelătoare.

a) Publicitatea falsă cu privire la însuşi bunul sau serviciul :

1) Însăşi existenţa bunului sau a serviciului

2) Natura bunului sau a serviciului

3) Compoziţia produsului

4) Calităţile substanţiale ale produsului

5) Controale pretinse a fi fost efectuate asupra produsului

6) Cantitatea produsului oferit

7) Modul şi data fabricaţiei

8) Originea produsului

9) Condiţiile de utilizare

b) Publicitatea falsă cu privire la preţ şi la condiţiile de vânzare :

1. Vânzarea produselor la preţuri superioare celor care sunt prezentate în prospectele publicitare.

2. Prezentarea de sloganuri publicitare false cu privire la pretinse avantaje oferite cumpărătorilor

3. Publicarea unei garanţii de „x” ani pentru cumpărarea unui obiect de folosinţă îndelungată, deşi în realitate garanţia este acordată condiţionat de plata unui supliment de preţ.

4. Publicarea de informaţii false cu privire la condiţiile de plată sau de credit.

5. Inserarea în anunţurile publicitare a unor motive de punere în vânzare care ar sugera în mod fals că vânzătorul este dispus să accepte un preţ redus