Structura Comertului International pe Grupe de Produse

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest seminar prezinta Structura Comertului International pe Grupe de Produse.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 6 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Comert

Extras din document

Grupa de produse alimentare.

Pînă la cel de-al II RM, grupa produselor alimentare deţinea primul loc în comerţul internaţional (cca 29%). Ulterior, ponderea valorică a acesteia a scăzut continuu, ajungînd la 6,2% în 2006. Această evoluţie a ponderii valorice a acestei grupe de produse în comerţul internaţional s-a datorat următoarelor cauze:

1. agricultura din ţările capitaliste dezvoltate afectate de război s-a refăcut într-un timp relativ scurt şi a înregistrat apoi o continuă dezvoltare; ca urmare a sporit gradul de autoaprovizionare al ţărilor respective şi o reducere relativă a importurilor de produse alimentare; cu alte cuvinte s-a redus dependenţa acestora de importul de produse alimentare într-o anumită măsură.

2. tot mai multe ţări în curs de dezvoltare şi-au redus exportul de produse alimentare ca urmare a sporirii consumului intern (cauzată de creşterea numărului populaţiei, de sporirea în cazul unor ţări a nivelului de trai) şi renunţării la specializarea unilaterală.

3. preţurile produselor alimentare au manifestat în general tendinţe de stagnare sau scădere, cu excepţia unor perioade scurte de timp.

Dacă sub aspectul ponderii valorice comerţul internaţional cu produse alimentare a înregistrat o însemnată scădere faţă de nivelul antebelic (de circa 4 ori), sub aspectul volumului fizic şi valoric s-a înregistrat o creştere importantă (în anul 2008 exportul mondial de produse alimentare a constituit 1114 miliarde dolari), dar ritmul de creştere a fost mai lent comparative cu al altor grupe de produse.

Concomitent, în cadrul grupei de produse alimentare s-au produs schimbări de structură, determinate de revoluţia tehnico-ştiinţifică (apariţia produselor alimentare de origine sintetică cu proprietăţi nutritive similare cu cele ale produselor naturale, recurgerea la modificări genetice în producţia unor produse alimentare), de schimbările în consumul alimentar al populaţiei din diverse ţări şi de dezvoltarea industriei alimentare pe plan mondial.

Nomenclatorul produselor alimentare comercializate pe piaţa internaţională s-a îmbogăţit considerabil în perioada postbelică. Se observă o sporire a ponderii produselor alimentare cu un grad tot mai înalt de prelucrare industrială.

Comerţul mondial cu produse alimentare este dominat de grupul ţărilor dezvoltate (62,2% la export şi 67,2% la import, pentru anul 2006).

Principalii exportatori de produse alimentare

Exportatori Valoare, miliarde dolari Pondere în exporturile mondiale, %

2000 2008 2000 2008

1. UE 182,89 (UE-15) 481,05 (UE-27) 41,3 (UE-15) 43,2 (UE-27)

2. SUA 53,92 112,63 12,2 10,1

3. Brazilia 12,81 54,3 2,9 4,9

4. Canada 17,63 39,33 4,0 3,5

5. Argentina 11,47 36,82 2,6 3,3

15 exportatori-lideri de produse alimentare, printre care cei menţionaţi în tabel şi China, Indonezia, Thailanda, Malaezia, Australia, India, Mexic, Noua Zeelandă, Rusia şi Vietnam deţin ponderea de 83,3% din exporturile mondiale de produse alimentare.

Principalii importatori de produse alimentare

Importatori Valoare, miliarde dolari Pondere în importurile mondiale, %

2000 2008 2000 2008

1. UE - 516,65 (UE-27) 43,8 44,1 (UE-27)

2. SUA 49,36 95,18 10,3 8,1

3. Japonia 48,58 66,16 20,1 5,6

4. China 9,04 49,54 1,9 4,2

5. Rusia 8,92 32,16 1,9 2,7

15 importatori-lideri de produse alimentare, printre care cei menţionaţi în tabel şi Canada, Mexic, Coreea, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Hong Kong, China, Malaezia, Elveţia, Nigeria, Indonezia deţin ponderea de 77,5% din importurile mondiale de produse alimentare.

Grupa de materii prime

Această grupă a înregistrat o însemnată scădere a ponderii valorice în comerţul internaţional în perioada postbelică, ajungînd de la 22% în 1937 la circa 4-5% în prezent. Dinamica comerţului internaţional cu materii prime naturale a fost sub nivelul dinamicii celorlalte grupe de produse cu frecvente oscilaţii, cauzele fiind:

1. sub influenţa RTŞ a sporit gradul de prelucrare a materiilor prime şi s-a înregistrat o scădere a consumului acestora pe unitate de produs finit; în special ţările puternic industrializate şi îndeosebi cele sărace în resurse naturale s-au specializat în producerea bunurilor ce încorporează munca înalt calificată şi tehnologii moderne de fabricaţie, fapt care a determinat o scădere relativă a comerţului cu materii prime naturale. (Japonia a reuşit să-şi sporească producţia industrială de 2,5 ori între 1965-1985 fără să-şi sporească aproape deloc consumurile de materii prime şi energie.)

2. datorită RTŞ a apărut posibilitatea înlocuirii unor materii prime naturale cu altele sintetice, dar statistica internaţională le încadrează pe cele din urmă în grupa produselor chimice.

3. evoluţia preţurilor la materiile prime precum şi politica de constituire a stocurilor strategice de materii prime promovată în special de ţările economic avansate.

4. în condiţiile agravării problemei materiilor prime pe plan mondial, se recurge la înlocuirea unor materii prime naturale ale căror reserve sunt limitate cu altele ale căror reserve sunt mai mari şi se accentuează tot mai mult problema reciclării deşeurilor.

Comerţul cu materii prime este dominat la fel de grupul ţărilor dezvoltate (în jur de 55% la export şi circa 60% la import.)

Grupa de produse chimice

Această grupă a înregistart o creştere relativ însemnată a ponderii valorice în comerţul internaţional ajungînd de la 4,4% în 1937 la peste 10% în 2008.

Sub influenţa RTŞ industria chimică s-a modernizat, diversificat şi specializat considerabil, şărgindu-şi permanent nomenclatorul producţiei şi gama sortimentală. Chimia este una dintre cele mai dinamice ramuri ale industriei pe plan mondial, cu tendinţa de a devansa chiar ritmul de creştere al industriei constructoare de maşini. Se apreciază că la intervale de 8-10 ani se reînnoieşte producţia chimică pe plan mondial, deci şi comerţul internaţional, în proporţie de 85-90%. Este grupa care are cel mai bogat nomenclator de produse în circuitul comerţului internaţional.

Fisiere in arhiva (1):

  • Structura Comertului International pe Grupe de Produse.doc