Extras din seminar

Prin obiect al RJC intelegem actiunile la care sunt indreptatite sau de care sunt tinute subiectele RJC (obiectul TJC reprezinta conduita partilor in cadrul unuir RJC).

Obiectul ca element al RJC nu poate fi confundat cu continutul RJC intrucat continutul are in vedere drepturile si indatoriile sau obligatiile partilor, aceasta deoarece obiectul are in vedere actiunile sau inactiunile ce formeaza conduita partilor unui raport juridic civil.

Lucrurile sau bunurile nu pot fi incluse in notiunea de obiect al RJC deoarece RJC este un raport social prin excelenta motiv pentru care includerea lucrurilor sau bunurilor in RJC nu este admisa ca solutie de principiu, totusi nu se poate face abstractie de la faptul ca in RJC actiunile oamenilor se indreapta cu predilectie spre bunuri sau lucruri. Prin urmare sa gasit o solutie de compromis, sens in care lucrul sau bunul nu poate constitui obiect direct al RJC, dar lucrul/bunul face parte din obiectul RJC, doar ca obiect derivat respectiv ca obiect al actiunilor partilor RJC.

In acest fel se ajunge la importana esentiala a notiunii de lucru sau bun in materia dreptului civil. In acest sens lucrul reprezinta tot ceea ce ne inconjoara respectiv tot ceea ce are existenta materiala.

Bunul in sens juridic este tot un lucru si are urmatoarele caracteristici:

- este o valoare economica, patrimoniala, utila omului atat in sens material cat si spiritual si susceptibil de apropiere sub forma de drept patrimonial.

Toate bunurile sunt lucruri insa numai o parte din lucruri devin bunuri in sens juridic.

Termenul de bun nu trebuie confundat cu cel de patrimoniu, este dat de totalitatea drepturilor si obligatiilor patrimoniale care apartin aceleiasi persoane, corelatia dintre bun si patrimoniu este urmatoarea:

-fiecare persoana poate avea n bunuri insa nu are decat un singur patrimoniu

-patrimoniu - notiunea mai larga in care sunt incluse drepturile patrimoniale numit si activ patrimonial, cat si obligatiile patrimoniale numit si pasiv patrimonial.

Datorita importantei deosebite pe care o au bunurile ca obiect derivat al RJC, ele sunt clasificate in functie de mai multe criterii, fiecare criteriu de clasificare are importanta sa juridica si este posibil ca un bun sa faca parte din mai multe categorii in raport de criteriu avut in vedere si importanta sa in functie de criteriu respectiv. Codul civil stabileste o clasificare a bunurilor in art. 535 - 546.

Primul si cel mai important criteriu - in functie de natura lor si clarificarea data de lege, distingem intre bunuri mobile si bunuri imobile.

-bunuri mobile (miscatoare) - sub clasifica in 3 categorii:

a- bunuri mobile prin natura lor - se pot deplasa fie prin forta propie (animalele), fie pot fi deplasate printr-o forta exterioara (autovehiculele, vapoare, etc.)

b- bunuri mobile prin determinarea legii - bunuri incorporale - drepturile patrimoniale asupra bunurile mobile prin natura lor

c- bunuri mobile prin anticipatie - sunt acele bunuri care sunt imobile prin natura lor dar pe care partile le vad ca fiind mobile (recoltele viitoare neculese inca).

-bunuri imobile:

a- bunuri imobile prin natura lor (nemiscatoare) (terenurile, cladirile, izvoarele si cursurile de apa, plantatiile prinse in radacini, platformele si instalatiile maritime, platou continental)

b- bunuri imobile prin obiectul la care se aplica

c- bunuri imobile prin destinatie: bunurile mobile prin natura lor, dar carora propietaru le da regim juridic de bun imobil (codul civil include materialele separate in mod provizoriu de un imobil, pentru a fi din nou utilizate)

Importanta acestui criteriu de clasificare, la bunurile mobile - posesia de buna credinta valoreaza propietate, iar la bunurile imobile posesia duce la dobandirea bunurilor prin uzucapiune.

In ceea ce privesc drepturile reale accesorii, la bunurile mobile se aplica amanetul iar la bunurile imobile se aplica ipoteca.

In ceea ce priveste competenta instantelor judecatoresti in materia imobiliara competenta instantelor se deteremina dupa domiciliul paratului iar in materia imbiliara comptetenta revine instantei pe raza careia se afla situat imobilul instantei.

Dupa regimul circulatiei juridice a bunurilor deosebim intre bunuri aflate in circuitul civil si bunuri scoase din circuitul civil.

Bunurile aflate in circuitul civil, sunt acele bunuri care pot forma obiect al actelor juridice civile, respectiv pot fi dobandite ori instrainate prin acte juridice civile. In aceasta categorie de bunuri distingem 2 subcategorii:

-bunurile care circula liber si potrivit dispozitiilor codului civil numai bunurile care sunt in circuitul civil pot face obiectul unei prestatii contractuale (aceste bunuri pot circula liber)

-bunurile care pot circula dar in mod conditionat, sens in care este necesara o conditie speciala, respectiv autorizatie administrativa. Fac parte din aceasta sub categorie, armele de foc si munitie, materialele explozibile, produsele si substantele stupefiante, deseurile toxice, obiectele de cult.

Importanta acestor clasificari:

consecintele juridice care duc in constarea regurilor speciale pentru fiecare subcategorie

Aceste bunuri nu pot forma obiect al actelor juridice civile, despre aceste bunuri se spune ca sunt inanielabile in raport cu prima categorie care sunt anielabile.

Dupa modul cu sunt determinate: deosebim intre bunuri determinate individual(acele bunuri care se individualizeaza prin caractere specifice si respectiv bunuri determinate generic), aceasta categorie de bunuri se determina prin caractere genului speciei din care fac parte, iar individualizarea se face prin cantarire, masurare ori numarare.

Dupa cum folosirea lor implica ori nu consumarea ori instrainarea, deosebim intre bunuri consuptibile si neconsumptibile.

-bunuri consumptibile sunt acele bunuri care de la prima intrebuintare se produce fie consumarea lor, fie instrainarea lor.

-bunuri neconsumptibile, acele bunuri care pot face obiectul unor intrebuintari repetate, fie in ce priveste consumarea lor, fie in ce priveste utilizarea lor.