Asigurări

1. Aspecte generale

Asigurarile au aparut in mod firesc din nevoia de protecție a omului împotriva calamitaților naturii și împotriva consecințelor accidentelor, precum și din nevoile unor mijloace de existența in cazul limitării sau pierderii capacitații de munca ca urmare a îmbolnavirii sau bătrâneții.

Calea de urmat pentru evitarea efectelor păgubitoare ale calamităților naturale este solidarizarea prin constituirea pe baza de contribuție a unor fonduri care sa fie utilizate pentru refacerea bunurilor distruse, intretinerea persoanelor care și-au pierdut capacitatea de muncă, deci calea asigurarii.

Asigurarea de bunuri este o asigurare cu caracter facultativ, inclusă în portofoliu tuturor societăților de asigurare, care își desfășoară activitatea în România în cadrul ramurii de non-life.

Se poate încheia de persoane fizice și juridice, în general cu sediul sau reședința în România cu societate de asigurări care practică asigurări non-life. Obiectul și riscurile asigurate sunt în general același la toate societățile de asigurare, diferit fiind mecanismul de încheiere al asigurării.

Această formă de asigurare poate avea ca obiect, în principiu, orice fel de bunuri: mobile, imobile, corporale, incorporate, indiferent de destinația lor civilă, comercială, administrativă sau de altă natură. Inclusiv bunurile proprietate publică ale statului sau ale unităților administrative centrale sau locale pot fi asigurate, deoarece, asigurarea reprezintă un act de administrare a bunului și nu de dispoziție a acestuia.

Asigurarea de bunuri are ca obiect:

- protecția proprie a asiguratului împotriva riscurilor ce planează asupra bunului, precum incendiul, inundația, furtul etc. și a cărei pieire totală sau parțială ar crea consecințe negative în patrimoniul asiguratului. în schimb, asigurarea obligatorie a deținătorilor de bunuri periculoase poartă asupra pagubelor produse de bunuri în formă statică sau dinamică terțelor persoane. Deci, prin asigurările obligatorii nu se indemnizează pagubele suferite de către proprietarul sau detentorul bunului asigurat, ci exclusiv prejudiciile materiale și morale suferite de către terțele persoane. Pentru ca și asiguratul să fie despăgubit este necesar să încheie o asigurare facultativă asupra bunului în cauză.

Potrivit dispozițiilor art. 2214 Noul Cod Civil, în cazul asigurării de bunuri, asigurătorul se obligă ca, la producerea riscului asigurat, să plătească o despăgubire asiguratului, beneficiarului asigurării sau altor persoane îndreptățite.

Asigurarea de bunuri prezintă anumite particularități în raport cu celelalte forme de asigurare, care privesc existența unui interes în asigurare, riscurile asigurate și obligațiile părților contractante.

2. Interesul în asigurare

Asiguratul trebuie să aibă un interes cu privire la bunul asigurat". Interes în asigurarea bunului are proprietarul, posesorul acestuia, locatarul - utilizator din contractul de leasing, chiriașul, comodatarul, antreprenorul .

Lipsa interesului în asigurare atrage refuzul asigurătorului de a încheia asigurarea, iar pierderea interesului pe durata contractului de asigurare determină încetare acestuia. Mai exact, când pieirea totală sau parțială a bunului nu produce niciun fel de prejudiciu în patrimoniul unei persoane, aceasta nu are nici interes în asigurare și astfel nu poate încheia, în nume propriu, o asigurare cu privire la acel bun. De aceea, în polițele de asigurare ce poartă asupra unui bun, de regulă, se menționează că înstrăinarea lui atrage și încetarea contractului de asigurare, tocmai datorită lipsei interesului asigurat.