Comparație între constituțiile din România și Belgia

Realizaţi o comparaţie între dispoziţiile constitutionale româneşti cu relevanţă pentru dreptul financiar şi dispoziţiile constituţionale ale unui alt stat.

Încă din cele mai vechi timpuri s-a observat faptul că fiecare stat îşi stabileşte modul de organizare şi exercitare a puterii prin Constituţie, indiferent de forma acesteia, şi anume cutumă sau ca un act adoptat printr-o procedură speciala.

Fiecare stat modern are nevoie de o Constituţie, pentru că într-un stat de drept, guvernanţii nu exercită puterea decât în virtutea unor prerogative stabilite într-un act, prin care sunt investiţi cu anumite funcţii. O asemenea investire se face prin intermediul Constitutiei.

Constituţia este legea fundamentală a unui stat care determină forma de guvernământ, structura social-economică şi politică, modul de organizare şi de functionare a organelor de stat,drepturile esenţiale şi obligaţiile cetatenilor.

Constituţia scrisă se prezintă sub forma unui document politico-juridic, având un numar de articole , fiind adoptată direct de popor sau de reprezentanţii acestuia printr-o procedură specială. Pentru ca acest act să îmbrace forma constituţională trebuiesc îndeplinite anumite condiţii de formă şi de fond. Conditţii de formă se referă ca faptul ca legea fundamentală trebuie să aibă o forţă juridică superioară tuturor celorlalte acte normative în stat şi să fie adoptată printr-o procedură legislativă, iar condiţiile de fond se referă la faptul că prevederile trebuie să aibă atât un caracter politic care să privească raporturi de putere cât si un caracter normativ care să fie general obligatoriu

Deşi fiecare Constituţie din orice stat îndeplineşte aceste conditţii de fond şi de formă, între legile fundamentale ale statelor există atât asemănari cât şi deosebiri.

Pentru evidenţierea acestora am apelat la comparaţia prevederilor constituţionale ale României şi Belgiei

La o prima vedere am putea spune că între aceste două Constituţii nu ar exista nici un fel de relaţie, însă istoria ne contrazice şi ne aminteşte faptul că legea fundamentală a României a fost inspirată dupa modelul celei din Belgia, adoptata in 1831.

În continuare va voi prezenta principalele trăsături istorice constituţionale ale acestor două state.

În România prima Constituţie a fost cea din 1866, adoptată în timpul regelui Carol I, fiind cea mai longevivă constituţie (1866-1923) şi cea mai importantă realizare a acelui regim. Ea a fost promulgată de domn la 1 iulie 1866. A fost prima constituţie elaborată fără concurs străin şi fără aprobare externă, devenind un act de manifestare a independenţei, făcând abstracţie de suzeranitatea otomană şi garanţia colectivă a celor şapte mari puteri, oferind totodată cadrul pentru evoluţia statului român pe baze moderne şi democratice.

Constituţia din 1923 este Constituţia României adoptată după Marea Unire. A fost în vigoare până la adoptarea Constituţiei din 1938. A fost repusă în vigoare în 1944 până la 30 decembrie 1947, când a fost proclamată republica.

În perioada comunistă Constituţia a fost modificată în 1948, 1952 şi 1965. După Revoluţia din 1989, o nouă Constituţie a fost adoptată în 1991.

Actuala formă a Constituţiei a intrat în vigoare pe 29 octombrie 2003 şi a fost adoptată în urma unui referendum naţional, care a avut loc pe 18 şi 19 octombrie 2003.

Prima constituţie belgiană datează din anul 1831, fiind inspirată din principiile Revoluţiei Franceze şi din Constituţia Britanică Textele acesteia au constituit şi pentru alte state surse de inspiraţie deoarece acestea au reflectat doctrina liberală a statului ce definea foarte clar instituţia drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, garantarea proprieţii private precum şi modalităţile de transpunere în practică a principiului separaţiei puterilor în stat.De-a lungul timpului a suferit mai multe revizuiri, dintre care primele (1893, 1920) au privit sistemul electoral iar celelalte (1970, 1988, 1993) s-au referit mai ales la transformarea statului unitar într-unul federal. A fost integral promulgată de către rege la 17 februarie 1994.

O primă asemănare între actualele Constituţii ale României si Belgiei este evidenţiată de forma şi structura acestora, ambele fiind constituite din articole şi împărţite în titluri.

Constituţia României cuprinde 156 de articole împărţite în 8 titluri:

- Titlul I - Principii generale

- Titlul II - Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale

- Titlul III - Autorităţile publice

- Titlul IV - Economia şi finanţele publice

- Titlul V - Curtea Constituţională

- Titlul VI - Integrarea euroatlantică

- Titlul VII - Revizuirea Constituţiei