Curtea de Justiție a Comunități Europene

Curtea de justitie a comunitatilor europene

Curtea de jusitie a comunitatilor europene , numita pe scurt si curtea europeana de justitie (cej) isi are sediul la Luxemburg si este organul juridic al comunitatilor europene .

Sarcinile curti de justiti europene sunt prevazute in art 220-245 din tratatul Ue precum si in propriul sau statut .In 1989 pentru a usura activitatea curti de justiti europene a fost infiintata curtea de justitie prima instanta si apoi in 2004 alta instanta pentru problemele care privesc functionarii publici Tribunalul functiononarilor publici ai Uniuni Europene de atunci Curtea de jusitie a comunitatilor europene nu mai este competenta decat pt slutionarea cailor de atac inainte de persoanele fizice si juridice inpotriva decizilor luate de curtea europeana de justitie de prima instanta .Mai nou insa cu putine exceptii , Curtea de jusitie a comunitatilor europene raspunde si de dosarele de chemare in judecata in prima instanta de statele member ale UE impotriva Comisiei Europene.

Curtea de justitie este compusa din 27 de judecatori si 8 avocati generali .Judecatori si avocatii generali sunt desemnati de comun acord de catre guvernele statelor member , pt un mandate de sase ani cu posibilitate de a fi reinnoit.Ei sunt alesi din randul juristilor care ofera garantiilede independenta si care indeplinesc conditile cerute pt exercitarea ,in tarile lor a celor mai inalte functii.

Judecatori curtii desemneaza din randul lor presedintele curtii pentru o perioda de 3 ani care poate fi reinnoita Presedintele conduce lucrarile si servicile curtii si in cazul celor mia extinse complete de judecata prezideaza audierile si deliberarile

Avocatii generali asista curtea .Ei sunt insarcinati sa prezinte , in mod absolute impartial si independent un aviz juridic numit concluzii in dosarele in care sunt sesizati

Grefierul este secretarul general al institutiei ale carei servicile conduce sub autoritatea presedintelui curtii.

Curtea poate sa se intruneasca in adunare plenara in MAREA CAMERA ( treisprezece judecatori) sau in camere de cinci sau de trei judecatori

Adunarea plenara este sesizata in cazurile speciale prevazute de statutul curtii (atunci cand trebuie sa pronunte destituirea ombudsmanului , sa dispuna din oficu demiterea unui comisar europena care nu a respectat obligatiile ce uu revin etc) si atunci cand apreciaza ca o cauza prezinta o importanta exceptionala .

Curtea se in Marea Camera atunci cand un stat membru sau o institutie ce este parte in process cere acest lucru precum si cauzele deosebit de compleze say de importante .

Celelate cause sunt solutionate in camere de cinci sau trei judecator

Presedinti camerelor de cinci judecatori sunt alesi petru un mandate de trei ani iar cei ai camerelor de trei judecatori pentru un mandate de 1 an

Pentru a-si indeplini cu bine misiunea , curtii i-au fost atribuite competente jurisdictionale bine definite pe care le exercita in cadrul procedurii avand ca obiect pronuntarea unei hotarari preliminarii si al diferitelor categori de actiuni .

Diferite tipuri de proceduri

Cererea avand ca obiect pronuntarea unei hotarari preliminare

Curtea de justitie colaboreaza cu ansamblu institutilor judecatoresti ale statelor member care sunt instantele de drept comun in materie de drept comunitar .Pt a asigura o aplicare efectiva si omogena a legislatiei comunitare si pentru a evita orice interpretare divergenta , instantele nationale pot si cateodata trebuiesa se adreseze CURTII DE JUSTITIE , cerandu-I sa clarifice o chestiune privind interpretarea dreptului comunitar. , in scopul de a le permite , de exemplu sa verifice conformityatea legislatiei nationale cu aceasta din urma .Cererea avand ca obiect pronuntarea unei hotarari preliminare poate de asemenea avea ca obiect controlul validitatii unui at de drept comunitar .

Raspunsul curtii de justitie nu ia forma unui soplu aviz ci a unei hotarari sau a unei ordonante motivate .Instanta nationala destinatara este tinuta de interpretarea data atunci cand solutioneaza litigiul .Hotararea curtii de sustitie este in aceiasi masura obligatory pentru celelalte instante natonale sesizate cu o problema identica

Tot prin intermediul cererilor avand ca obect pronuntarea unei hotararai preliminare fiecare cetatean European poate sa obtina precizarea regulilor comunitare care il privesc .

Intradevar , cu toate ca aceasta cerere nu poate fi introdusa de cat de o instanta judecatoreaca nationala , toate partile deja prezente in fata acestuia din urma , statele membre si institutile europene pot participa la procedura initiata in fata curii de justitie Astfel , mai multe principii importante ale dreptului comunitar au fost stabilite pe baza unor intrebari preliminari, adresate uneori de catre instantele judecatoresti nationale de gradul intai