Demografie

1. Numarul, repartizarea teritoriala si structura demografica a populatiei. Cohorta (demografica) reprezinta totalitatea persoanelor care, într-un interval de timp, au suferit unul si acelasi eveniment demografic. În mod conventional, ca interval de timp este adoptat anul calendaristic. O asemenea cohorta poate fi, în primul rând, generatia. Generatia reprezinta totalitatea persoanelor care s-au nascut în acelasi an calendaristic. Evenimentul demografic pe baza caruia se constituie aceasta cohorta este “nasterea vie”. Graficul lui Lexis (diagrama lui Lexis) forma speciala de grafic, denumita si retea demografica, constând dintr-un sistem de coordonate rectangulare; scara pe axa ordonatelor este aceeasi cu axa absciselor; se deosebeste prin faptul ca are în plus diagonalele trasate de pe axa absciselor Întrucât evenimentele demografice reprezinta o multime (nasteri, decese etc) ele pot fi figurate ca variabile continue cu valori cuprinse într-un interval sau într-o arie. Principalele elemente ale graficului lui Lexis sunt: vârsta sau durata (x, x+1), generatia (t, t+1), timpul de observare (z, z+1), exprimate obisnuit în ani

numarul total al populatiei este un agregat macrodemografic. El cuprinde aproximativ 100 de generatii existente, aparute într-o suta de ani. De asemenea, acest numar poate fi stabilit la un recensamânt, poate fi estimat prin calcule sau determinat la mijlocul unui intervbal de timp etc. În primul rând, distingem numarul înregistrat al populatiei si numarul calculat al acesteia.

1. Numarul înregistrat al populatiei este numarul determinat nemijlocit cu prilejul recensamântului populatiei sau al altor operatii statistice similare, reprezentând populatia la momentul critic al înregistrarii, ca numar fizic. Acest numar este primordial în demografie. Pe baza lui se întreprind diferite calcule demografice, în care scop el este redus – cu procedee relativ simple – la situatia de la 1 ianuarie al anului respectiv. Cu ajutorul aceluiasi numar se determina densitatea populatiei, precum si indicatorii foarte importanti ai ritmului mediu de crestere a populatiei.

2. Numarul calculat al populatiei este numarul acesteia determinat pentru o data sau o perioada oarecare, pentru care exista informatii, prin diferite metode de calcul. Determinarea unui asemenea numar se poate face pentru trecut, pentru o perioada curenta, dar si pentru o perioada mai mica sau mai mare în viitor. Din acest punct de vedere, numarul calculat al populatiei poate fi: estimat sau proiectat. a. Numarul estimat al populatiei este numarul populatiei ce se stabileste pentru un trecut apropiat sau pentru o perioada curenta. Pentru determinarea acestuia sunt necesare cel putin datele ultimului recensamânt si cele ale miscarii naturale a populatiei sau, cel putin, datele a doua recensaminte ale popualatiei b. Numarul proiectat al populatiei este numarul populatiei determinat prin calcul pentru o perioada viitoare, folosind diferite metode si ipoteze. Se aplica în acest scop simple metode de extrapolare a numarului total al populatiei.

Daca pentru unele calcule si analize demografice este indispensabil numarul populatiei, ca indicator de moment, în schimb pentru majoritatea indicilor statistici descriptivi (natalitatea, mortalitatea etc.), care sunt valori de interval, comparabilitatea cere folosirea numarului populatiei ca medie, ca indicator de interval.

3. Numarul mediu al populatiei se poate determina în mai multe feluri: ca simpla medie aritmetica din numarul populatiei la începutul perioadei si la sfârsitul perioadei, ca medie geometrica din aceleasi doua valori sau si cu alte metode, în functie de ipoteza adoptata. Numarul mediu al populatiei mai poate fi determinat adaugând excedentul (sporul) total la numarul existent la o data oarecare. Acest numar este un numar estimat si se determina, în marea majoritate, ca numar estimat al populatiei la 1 iulie al anului respectiv. El are valoare medie si ca atare se ia în calculul indicilor demografici descriptivi.

Populatia înregistrata sau estimata la o anumita data, pe întreaga tara sau pe unitatile administrativ-teritoriale, este populatia stabila (populatia rezidenta sau de iure), adica populatia care are domiciliul permanent în localitatea respectiva. Continutul acestei notiuni se determina cu prilejul recensamântului populatiei. Calculul se face pe baza datelor referitoare la persoane prezente, temporar absente si plecate pentru o perioada îndelungata din localitatea în care îsi au domiciliul.

Populatia si teritoriul sunt doua notiuni legate organic. Pentru o populatie data teritoriul înseamna o conditie de viata, îmbracând diferite semnificatii: spatiu de hrana, spatiu de transport, sursaterii prime si, desigur, suprafata de locuit. De aceea, fara sa supraestimam importanta densitatii si concentrarii populatieei, va trebui sa spunem ca ea este un rezultat al unor conditii istorice, economice si sociale si totodata un factor care contribuie la explicarea multor probleme demografice, sociologice si economice.

Densitatea populatiei este indicatorul cel mai general si se determina dupa formula:

în care : d – reprezinta densitatea (locuitori/km2); P – numarul populatiei la o data oarecare (la recensamânt, de pilda); S – suprafata tertoriului tarii (judetului etc.)în km2.

Acestei densitati i se spune densitate aritmetica si se exprima nu numai în kilometrii patrati, ci si în hectare. Indicatorul invers al densitatii populatiei este indicatorul de arealitate, determinat ca numar de hectare ce revin la un locuitor: în care s este indicatorul de arealitate.

În decursul istoriei, în cadrul aceleiasi tari, populatia s-a asezat si a creat localitati (habitate) în functie de o serie de factori sociali, economici, naturali etc. S-a ajuns astfel la crearea de sate si orase, de localitati de diferite marimi, cu diverse caracteristici geografice, economice.

Demografia este interesata sa cunoasca repartizarea populatiei pe tipuri de localitati, densitatea acesteia, fenomenele demografice diferentiale din punct de vedere teritorial, gradul de concentrare a populatiei si alte caracteristici. Un loc important îl dobândeste astfel clasificarea sau gruparea localitatilor dupa marimea populatiei lor.