Drept civil - Succesiuni

1. Câtimea dreptului la moștenire al soțului supraviețuitor

Soțul supraviețuitor nu face parte din nici o clasă de moștenitori legali, dar concurează cu orice clasă chemată la moștenire. Prin urmare, el nu este nici inlăturat de la moștenire, dar nici nu îndepărtează de la moștenire rudele defunctului, indiferent din ce clasă fac ele parte.

De regulă, în cazul decesului unui soț, impărtirea bunurilor comune se face pe cale amiabilă între soțul rămas în viată și ceilalți succesibili ai lui de cujus la un birou notarial. Dacă părțile nu se înțeleg, ele pot investi instanță cu o cerere prin care să solicite stabilirea pe cale judecătorească a cotelor-părți din masă succesorală ce revin fiecăreia dintre acestea.

Soțul supraviețuitor nu face parte din nici o clasă de moștenitori legali, dar totuși el vine în concurs la moștenire cu oricare clasă de moștenitori.

În acest sens, Art. 1 din Legea 319/1944 stabilește dreptul soțului supraviețuitor la o cotă parte din masă succesorală. Mărimea acestei cote variază în funcție de clasă sau subclasă de moștenitori cu care vine în concurs la moștenire, astfel:

a) cu descendenții defunctului (clasă întâi de moștenitori), indiferent de numărul lor, soțul supraviețuitor are dreptul la o pătrime din moștenire;

b) cu ascendenții privilegiați, indiferent de numărul lor, care vin la moștenire în concurs cu colateralii privilegiați ai defunctului, indiferent de numărul lor, soțul supraviețuitor moștenește o treime;

c) numai cu ascendenții privilegiați sau numai cu colateralii privilegiați, indiferent de numărul lor, soțul culege jumătate din moștenire;

d) cu ascendenții ordinari (clasă a treia de moștenitori) sau cu colateralii ordinari (clasă a patra de moștenitori), indiferent de numărul lor, soțul supraviețuitor are dreptul la trei pătrimi din moștenire;

e) în lipsă rudelor din cele patru clase, soțul supraviețuitor va moșteni întreagă avere succesorală.

Stabilirea cotei soțului supraviețuitor se face cu întâietate fată de stabilirea cotelor moștenitorilor cu care concurează.

Lipsă rudelor influentează câtimea soțului supraviețuitor numai dacă este totală, în cadrul clasei sau subclasei cu care vine la moștenire.

2. Ipoteză bigamiei sau poligamiei

Într-o asemenea ipoteză, două sau mai multe persoane pretînd drepturi succesorale în calitate de soți supraviețuitori. În acest caz, moștenirea lăsată de defunctul bigam ori poligam sau cotă-parte din această moștenire prevăzută de lege în favoarea soțului supraviețuitor în concurs cu diferitele clase de moștenitori legali, se împarte în mod egal între soțul din căsătoria valabilă și cel sau cei inocenți din căsătoria/căsătoriile nule, ei fiind deopotrivă de bună-credintă.

3. Ipoteză în care soțul supraviețuitor concurează cu două clase (subclase) de moștenitori legali

Soțul supraviețuitor concurează cu două clase de moștenitori legali doar în caz de exherendare a unor moștenitori legali, rezervatari.

Problemă nu se pune în caz de exheredare a unor moștenitori legali nerezervatari (de exemplu, fratele sau soră defunctului) pentru că ei "nu vin la succesine".

Soluția problemei constă în stabilirea cotei cuvenite soțului supraviețuitor (și a rezervei lui dacă este cazul) în raport cu moștenitorii din clasă mai apropiată cu care concurează efectiv. Spre exemplu, dacă va concura cu descendentul exherendat și cu moștenitorii din clasă a două, cotă legală a soțului supraviețuitor urmează să fie de o pătrime. Restul moștenirii, după ce se scade și rezervă exherendatului, va reveni moștenitorului sau moștenitorilor din clasă a două.

La fel se procedează și dacă soțul supraviețuitor concurează cu subclasele de moștenitori făcandu-se aplicarea, după caz, a art.1, literă b) și c) din Legea 319/1944.