Drept Constituțional

DREPTURILE , LIBERTATILE SI INDATORIRILE FUNDAMENTALE.

Concept istoric, prevederi ale conventiilor internat in materie.

Tehnic vorbind, a devenit astazi obisnuit ca drepturile omului sa fie prezentate într-o clasificare ce cuprinde trei generatii, ceea ce permite o perspectiva de ansamblu, cu caracter istoric si care subliniaza complementaritatea lor, atât în momentul revendicarii, cât si în cel al recunoasterii juridice.

Astfel, fac parte din drepturile din prima generatie drepturile civile si politice (cum ar fi libertatea individuala, libertatea constiintei, libertatea de exprimare etc.), considerate ca cele mai necesare pentru afirmarea individului în raport cu puterea de stat. Drepturile si libertatile civile si politice (libertatile individuale mai ales) au aparut ca masuri de protectie a individului contra violentei si arbitrariului guvernantilor, ca revendicari ale unei pozitii juridice egale în fata legii. Orice fiinta umana dispune de aceste drepturi, înca de la nastere, si, teoretic, trebuie sa fie în masura sa le exercite oricând. Rolul puterii de stat se reduce în aceasta situatie la protejarea libertatilor în general, prin asigurarea garantiilor de autolimitare a actiunii sale.

Apoi s-au impus drepturile sociale, economice si culturale, drepturile din a doua generatie (cum ar fi dreptul la munca, dreptul la educatie, dreptul la protectia sociala etc.). Daca drepturile civile si politice nu presupuneau, în principiu, si actiuni concrete din partea statului în afara abtinerii în fata libertatii persoanei (erau si mai sunt numite si drepturi negative) drepturile sociale, economice, si culturale implica din partea statului actiuni, masuri, garantii. Drepturile din a doua generatie sunt recunoscute tuturor indivizilor, dar nu în considerarea calitatii lor de fiinta umana, ci ca membri ai unor categorii sociale determinate (pe baza unor criterii aflate în strânsa legatura cu sistemul de productie sau cu starea lor sociala sau economica).

Pe fondul sporitei internationalizari a conceptului de drepturi ale omului, s-a impus o a treia generatie de drepturi, denumite drepturi de solidaritate (cum ar fi dreptul la pace, dreptul la dezvoltare, dreptul la un mediu înconjurator sanatos etc.). Ele exprima noi aspiratii sociale si politice, pe care orice individ le poate opune în mod valabil puterii publice. Aceste drepturi ridica însa mai multe semne de întrebare, caci nu este înca foarte clar daca titularul lor este individul sau umanitatea în ansamblul sau (în nume propriu sau în seama si pentru binele tuturor); la fel, nu este înca foarte clar daca puterea publica este cea nationala sau una internationala. Cert însa este faptul ca ele nu pot fi realizate în continutul lor de fiecare stat în parte, ci presupun necesitatea cooperarii statelor.

- Dreptul la viata si la integritate fizica si psihica

(1) Dreptul la viata, precum si dreptul la integritate fizica si psihica ale persoanei sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi supus torturii si nici unui fel de pedeapsa sau de tratament inuman ori degradant. 3) Pedeapsa cu moartea este interzisa.

- Libertatea individuala

(1) Libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile.

(2) Perchezitionarea, retinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai in cazurile si cu procedura prevazute de lege. (3) Retinerea nu poate depasi 24 de ore.

(4) Arestarea preventiva se dispune de judecator si numai in cursul procesului penal.

(5) In cursul urmaririi penale arestarea preventiva se poate dispune pentru cel mult 30 de zile si se poate prelungi cu cate cel mult 30 de zile, fara ca durata totala sa depaseasca un termen rezonabil, si nu mai mult de 180 de zile. (6) In faza de judecata instanta este obligata, in conditiile legii, sa verifice periodic, si nu mai tarziu de 60 de zile, legalitatea si temeinicia arestarii preventive si sa dispuna, de indata, punerea in libertate a inculpatului, daca temeiurile care au determinat arestarea preventiva au incetat sau daca instanta constata ca nu exista temeiuri noi care sa justifice mentinerea privarii de libertate. (7) Incheierile instantei privind masura arestarii preventive sunt supuse cailor de atac prevazute de lege. (8) Celui retinut sau arestat i se aduc de indata la cunostinta, in limba pe care o intelege, motivele retinerii sau ale arestarii, iar invinuirea, in cel mai scurt termen; invinuirea se aduce la cunostinta numai in prezenta unui avocat, ales sau numit din oficiu. (9) Punerea in libertate a celui retinut sau arestat este obligatorie, daca motivele acestor masuri au disparut, precum si in alte situatii prevazute de lege.

(10) Persoana arestata preventiv are dreptul sa ceara punerea sa in libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cautiune. (11) Pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare, persoana este considerata nevinovata. (12) Nici o pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decat in conditiile si in temeiul legii. 13) Sanctiunea privativa de libertate nu poate fi decat de natura penala.

- Dreptul la aparare

(1) Dreptul la aparare este garantat. (2) In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

- Libera circulatie

(1) Dreptul la libera circulatie, in tara si in strainatate, este garantat. Legea stabileste conditiile exercitarii acestui drept.

(2) Fiecarui cetatean ii este asigurat dreptul de a-si stabili domiciliul sau resedinta in orice localitate din tara, de a emigra, precum si de a reveni in tara.

- Viata intima, familiala si privata

(1) Autoritatile publice respecta si ocrotesc viata intima, familiala si privata.

(2) Persoana fizica are dreptul sa dispuna de ea insasi, daca nu incalca drepturile si libertatile altora, ordinea publica sau bunele moravuri.

Inviolabilitatea domiciliului

(1). Nimeni nu poate patrunde sau ramane in domiciliul ori in resedinta unei persoane fara invoirea acesteia. (2) Exceptii in urmatoarele situatii: a) executarea unui mandat de arestare sau a unei hotarari judecatoresti; b) inlaturarea unei primejdii privind viata, integritatea fizica sau bunurile unei persoane; c) apararea securitatii nationale sau a ordinii publice; d)prevenirea raspandirii unei epidemii.

(3) Perchezitia se dispune de judecator si se efectueaza in conditiile si in formele prevazute de lege.

(4) Perchezitiile in timpul noptii sunt interzise, in afara de cazul infractiunilor flagrante.

- Secretul corespondentei

Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.

- Libertatea constiintei

(1) Libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi ingradite sub nici o forma. Nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale.

(3) Cultele religioase sunt libere si se organizeaza potrivit statutelor proprii, in conditiile legii.

(4) In relatiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de invrajbire religioasa. (5) Cultele religioase sunt autonome fata de stat si se bucura de sprijinul acestuia, (6) Parintii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educatia copiilor minori a caror raspundere le revine.